Ajutati-ma! Probleme de sanatate. Depresie cu episoade psihotice

Buna! Am nevoie de sfaturi legat de problema cu care ma confrunt. Viitoare mea sotie a intrat de 4 luni in depresie cu tentative de suicid. Am reusit sa o opresc sa faca asta de fiecare data, a fost internata la spitalul Obregia pt o saptamana dupa care s-a externat cu tratament acasa Seroxat 20mg si Olanzapina 10mg dar pe care nu la urmat conform indicatiilor medicului deoarece spunea tot timpul ca nu are nevoie de medicamente. A avut in timp ce era in spital si episoade psihotice in urma carora a ramas cu niste convingeri ca eu si cativa din prietenii mei i-am facut rau. Spune multe lucruri ireale care ei nu i s-au intamplat in care sunt implicat eu si prietenii mei si problema este ca ea crede cu inversunare ca fac parte din amintirile ei, din trecutul ei.Toata luna Ianuarie a luat tratamentul prescris sub supravegherea mea pt ca obisnuia sa ascunda sau sa arunce pastilele pana am realizat asta si acum sunt foarte atent. Problema este ca familia ei chiar daca stiu care este problema ei de sanatate tind sa creada ce spune ea iar eu acum am devenit inamicul ei numarul unu.Ce sfaturi imi dati va rog, ce ar trebui sa fac sa o conving ca ceea ce crede nu este adevarat si ca nu s-a intamplat cu adevarat si ce ar trebui sa stie si familia in asfel de situatii si sa nu mai fie impotriva mea sa nu mai dea curs la ceea ce spune pt ca va asigur ca poate fii extrem de convingatoare ca are dreptate. Este adevarul ei dar nu este unul real, ea asta stie datorita acelor episoade psihotice si stiu ca este foarte greu sa o fac sa vada realitatea. Va rog din tot sufletul am nevoie de sfaturile dumneavoastra si de ale specialistilor in domeniu pt ca nu vreau sa-mi pierd viitoare sotie din niste lucruri care se intampla doar in mintea ei. Totul a fost normal pana a venit aceasta problema. In ultimul timp toate discutiile se transforma in certuri oribile legate de acele subiecte ireale si simt ca nu mai pot si o pierd. Ea era o persoana vioaie si plina de viata iubitoare cu vorba dulce increzatoare in viitor dar acum este exact opusul la toate. Astept sfaturile dvs va multumesc!

Ceea ce povestiti despre convingerile eronate ale viitoarei sotii se cheama ideatie deliranta persecutorie (sau paranoida, paranoia). Mi se pare firesc ca familia o crede, pentru ca cei ce au delir persecutoriu nebizar sunt foarte convingatori, faptele povestite par plauzibile, logice si pana la urma e cuvantul ei impotriva cuvantului unor straini -de ce sa nu-si creada propria fiica? Va inteleg ca, dupa ce ca trebuie sa faceti fata bolii si refuzului ei de a-si lua medicatia, ii simtiti ostili si pe cei din familia ei. Oamenii din afara, daca pot intelege ce e depresia, nu pot intelege usor ce e psihoza sau delirul -ei se asteapta ca cineva care delireaza sa vorbesca ilogic sau neaparat despre niste lucruri imposibile, greu de crezut (acesta e delirul bizar -gen cu fiinte supranaturale, extraterestri, animale). Ce puteti face in situatia data: sa cautati explicatii, definitii, cazuri relatate despre psihoza, delir, delir de persecutie in dictionare medicale sau pe site-uri de specialitate -chiar si pe romedic.ro le gasiti- sa le printati, sa le dati sa le citeasca pe indelete si sa inteleaga despre ce e vorba. O buna idee e si sa-i intrebati daca au mai fost cazuri in familie de boli psihice -dar nu neaparat doar de paranoia - de depresie, tulburare bipolara (maniaco-depresiva) sau altfel de tulburari psihice. Ideatie deliranta persecutorie nu se intalneste numai in psihoze si din cate stiu eu, paranoicii pur-sange nu se sinucid, mai degraba sunt agresivi si ataca (in extrema) omoara ei pe altii, pe care-i considera, pe nedrept, agresori. Faptul ca a incercat de cateva ori sa se sinucida -de ce? ce s-a intamplat? motive reale, esecuri majore sau nu?- ma conduce la gandul ca diagnosticul este bun: depresie in primul rand si apoi, in secundar, episoade psihotice (ideatia deliranta persecutorie). A stat prea putin in clinica -de ce? ati cerut dvs sa iasa? - nu cred ca au apucat sa-i faca teste psihologice amanuntite. Posibil sa o mai vedeti in viitor vioaie, plina de viata samd. daca e vorba de tulburare bipolara si nu depresie, caz in care veti trece impreuna alternativ prin perioade de rai si iad. Simple supozitii din cele cateva cuvinte pe care le-ati scris.

Important e acum sa-si ia tratamentul si sa mearga periodic la medicul psihiatru pentru control. Atentie ca olanzapina (antipsihoticul impotriva ideatiei delirante) modifica metabolismul si duce la ingrasare la multi bolnavi. Daca antipsihoticul i se potriveste si e in doza corespunzatoare, in timp nu va mai dezvolta noi idei delirante -poate va ramane cu convingerea ca i-ati facut rau atunci, dar o convingere din ce in ce mai atenuata, nu va purta pica celor in cauza. Undeva, se va strecura si ideea ca "poate eu am exagerat, poate n-a fost tocmai asa, poate totusi sunt eu mai altfel, poate au dreptate si sunt putin suspicioasa sau chiar bolnava". Unii, am observat, daca au mare incredere in cei apropiati care le poarta de grija, accepta ideea ca au avut ideatie deliranta persecutorie in trecut, dar n-o recunosc totusi cand e in prezent.

Grija mare la tentativele de sinucidere despre care nu povestiti, un procent din depresivi, bipolari si borderline reusesc s-o faca pana la urma, daca nu sunt corect tratati.

poate gasiti raspunsuri pe ------*

(*modificat de admin)