Ești „nutricondriac”?

Odată cu liberalizarea accesului la informațiile științifice și dezvoltarea industriei slăbitului, interesul față de dietă și nutriție este mai mare ca niciodată. Deși este binevenită informarea corectă a populației cu privire la principiile alimentației echilibrate, conspirațiile nutriționale, faptul că persoane neavizate lansează diverse mode nutriționale (vedetele care încurajează excluderea glutenului din alimentație fără o justificare medicală), simplificarea conceptelor științifice și scoaterea lor din context au condus la creionarea unui nou fenomen, <<nutricondria>>.

În timp ce anorexia și bulimia sunt tulburări de comportament alimentar îndelung documentate și cunoscute publicului larg, ortorexia – preocuparea excesivă de a mânca sănătos, cât mai „pur” (clean eating) și adoptarea curelor de slăbit în regim cronic (chronic dieting), sunt ușor trecute cu vederea de societate, deși sunt precursoarele sau forme „camuflate” ale tulburărilor alimentare, cu impact negativ asupra stării de nutriție a organismului și a echilibrului psiho-emoțional.

Ortorexia – obsesia pentru alimentație sănătoasă 

La fel și <<nutricondria>> presupune un focus excesiv asupra aspectelor negative legate de nutriție și dietă. Persoanele în cauză prezintă o tendință de a se auto-diagnostica cu intoleranțe și alergii alimentare bazându-se pe supoziții și informații medicale incorecte, neavizate.

Citește mai multe despre hipocondrie (ipohondrie) în articol. 

De asemenea, ele aleg să ajungă la concluzii în lipsa unui consult de specialitate sau diagnostic medical și să elimine alimentele considerate „periculoase”, frecvent lactatele și cele care conțin gluten.

Potrivit unui sondaj realizat de DNAFit la care au participat circa 4000 de persoane adulte din Marea Britanie,

• 45% dintre adulții sondați au declarat că suferă de alergii sau intoleranțe alimentare, deși numai 15% au fost testați în vederea unui diagnostic de certitudine
• 32% dintre adulți cred că au intoleranță la lactoză și 24% consideră că suferă de intoleranță la gluten, deși doar 5% prezentau cu adevărat afecțiunile în cauză,
• 22% dintre adulții sondați s-au autodiagnosticat cu intoleranțe alimentare după ce anumite celebrități și-au exprimat punctul de vedere personal cu privire la intoleranțele în cauză și măsurile dietetice adoptate de acestea
• 7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au renunțat la vegetale având convingerea că suferă de intoleranțe la acestea, în lipsa unei certitudini clinice.

Motivele pentru care persoanele s-au auto-diagnosticat cu alergii și intoleranțe alimentare sunt dintre cele mai variate și rareori au la bază rațiuni științifice/medicale:

• 1 din 5 persoane s-a identificat cu experiența personală a celebrităților care au declarat că au manifestat simptome similare
• 18% au urmat sfaturile prietenilor sau din partea membrilor familiei
• 17% au citit un articol despre intoleranțe alimentare
• 12% au înregistrat o creștere în greutate bruscă și consideră că intoleranțele și alergiile alimentare au contribuit la această schimbare.
• 9% au fost influențați de anumiți <<guru>> din mediile de socializare.

Anxietatea față de starea de sănătate crește riscul de boli cardiovasculare

Dieta de eliminare, panaceu universal

În cadrul dietelor de eliminare nu este importantă doar excluderea unor alimente, ci identificarea nutrienților care ar putea deveni deficienți și a alternativelor echilibrate, pentru a preveni instalarea carențelor nutriționale.

De exemplu, eliminând lactatele se limitează de asemenea aportul de calciu, iod, proteine, vitamine și minerale. Asemenea se întâmplă și în cazul eliminării glutenului, care se găsește în mod natural în produsele din grâu, secară și orz.

Desigur, există numeroase surse de carbohidrați care nu conțin gluten și sunt dense în nutrienți precum vitaminele din grupul B, zinc, fibre – ovăzul, orezul, hrișca, quinoa, meiul, amarantul, mălaiul, cartofiii, leguminoasele etc. Însă se comercializează în prezent numeroase produse hiperprocesate și care sunt etichetate „fără gluten” sau „fără lactoză”, dar care sunt bogate în uleiuri vegetale, sare, zaharuri adăugate. Prin urmare, asumpția că alimentele fără gluten sunt automat sănătoase este una total eronată.

În cazul persoanelor non-celiace, eliminarea glutenului poate crește riscul de obezitate, diabet, malnutriție, iar decizia de a exclude aceste alimente necesită să fie justificată din punct de vedere medical și supravegheată de un specialist în nutriție, pentru a preveni efectele adverse, nedorite.

Intoleranța non-celiacă la gluten

De asemenea, s-a observat că adulții cei mai susceptibili să prezumeze astfel de condiții medicale au fost tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. Decizia de a elimina presupusa cauză a alergiilor sau intoleranțelor alimentare nu afectează doar compoziția nutrițională a dietei și statusul nutrițional, dar poate avea un impact negativ asupra interacțiunilor sociale, în contextul meselor alături de prieteni și familie, 1 din 5 persoane declarând că i s-a refuzat o masă preparată de aceasta, din cauza restricțiilor dietetice auto-impuse ale comeseanului.

Trebuie menționat faptul că <<nutricondria>> nu este o tulburarea de comportament alimentar, ci doar rezultatul nefericit al societății moderne în care trăim. Acest lucru însă nu minimizează amploarea fenomenului, apreciindu-se că 1 din 3 adulți din Marea Britanie se încadrează în categoria <<nutricondriacilor>> și nici impactul pe care îl are asupra sănătății fizice și psihice ale persoanelor în cauză.

Sursa: The Telegraph