Consumul de alimente ultra-procesate crește riscurile de mortalitate, dar schimbările alimentare pot ajuta

Un studiu recent publicat în The Lancet Regional Health – Europe evidențiază legătura dintre consumul de alimente ultra-procesate și mortalitatea generală, punând accent pe bolile circulatorii, digestive și boala Parkinson. Cercetarea subliniază beneficiile înlocuirii alimentelor ultra-procesate cu alimente neprocesate sau minim procesate pentru reducerea riscurilor de mortalitate.

Contextul studiului

Obiceiurile alimentare moderne sunt dominate de alimente ultra-procesate, care reprezintă între 25% și 60% din aportul caloric zilnic în țările dezvoltate. Aceste alimente, precum gustările ambalate, băuturile carbogazoase și mesele gata preparate, sunt asociate cu riscuri crescute de cancer, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și moarte prematură.

În ciuda cercetărilor anterioare privind efectele asupra cancerului și bolilor cardiovasculare, impactul asupra altor cauze de deces, cum ar fi bolile digestive sau neurodegenerative, este mai puțin studiat. De asemenea, se cunosc puține despre beneficiile potențiale ale substituției alimentelor ultra-procesate cu alternative mai sănătoase.

Desfășurarea studiului

Cohorta EPIC:

• Studiul a inclus 428.728 de participanți din nouă țări europene, urmăriți timp de 15,9 ani.
• Au fost excluși cei cu diagnostice preexistente de cancer, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau diabet.

Clasificarea alimentelor:

• Alimentele au fost împărțite conform sistemului Nova în:
  • Alimente neprocesate sau minim procesate
  • Ingrediente culinare procesate
  • Alimente procesate
  • Alimente ultra-procesate.

Metode:

• Mortalitatea a fost analizată prin regresie proporțională Cox, ajustată pentru variabile precum vârsta, sexul, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool și dieta mediteraneană.
• S-au evaluat substituțiile alimentare, analizând impactul înlocuirii a 10% din alimentele ultra-procesate cu alternative neprocesate.

Rezultatele studiului

Asocierea cu mortalitatea:

• Consumul ridicat de alimente ultra-procesate a fost asociat cu un risc crescut de mortalitate generală și specifică:
  • Bolile circulatorii: risc crescut cu 9% (HR: 1,09; IC 95%: 1,07–1,12).
  • Bolile digestive: risc crescut cu 12% (HR: 1,12; IC 95%: 1,05–1,20).
  • boala Parkinson: risc crescut cu 23% (HR: 1,23; IC 95%: 1,06–1,42).

Substituțiile alimentare:

• Înlocuirea a 10% din alimentele ultra-procesate cu alternative neprocesate a redus riscurile de mortalitate:
  • Mortalitate generală: reducere cu 6%-9%.
  • Decese cauzate de boli circulatorii și digestive: reducere semnificativă.

Asocieri absente:

• Studiul nu a găsit legături semnificative între alimentele ultra-procesate și mortalitatea prin cancer sau boala Alzheimer.

Concluzii și implicații

• Impactul negativ al alimentelor ultra-procesate:

  • Consumul ridicat este asociat cu mortalitatea din cauza bolilor circulatorii, digestive și neurodegenerative.

• Beneficiile substituției alimentelor:

  • Înlocuirea alimentelor ultra-procesate cu alternative neprocesate poate reduce semnificativ riscurile de mortalitate, subliniind importanța schimbărilor dietetice în sănătatea publică.

• Politici alimentare:

  • Rezultatele sprijină elaborarea unor politici care să încurajeze reducerea consumului de alimente ultra-procesate la nivel global.

• Limitări ale studiului:

  • Posibile clasificări greșite ale alimentelor și schimbări comportamentale pe durata studiului pot subestima asocierile.

Aceste rezultate evidențiază nevoia urgentă de a promova diete bazate pe alimente integrale și de a dezvolta intervenții care să reducă consumul de alimente ultra-procesate.