Efectele plasticului ajuns în organismul uman (nanoplastic şi microplastic)

În ultimii ani au apărut tot mai multe studii cu privire la prezența microplasticului și nanoplasticului în organismul uman. Încă nu se știe ce efecte există la expunerea pe termen lung, studiile concluzionând doar prezența particulelor în organismul unor animale și a omului. În continuare vom discute despre efectele plasticului asupra sănătății precum și ce poți face pentru a limita efectele sale. (1, 2)

Ce efecte are plasticul, microsplasticul și nanoplasticului asupra organismului

Cercetătorii au descoperit prezența microplasticului în fecale umane în zone dintre cele mai diverse, din Japonia până în Europa. Rezultatele au mai arătat și anumite particule rămân o perioadă de timp în organism și sunt mai apoi eliminate. (3)

Pentru a înțelege mai bine, oamenii de știință au realizat mai multe studii pe animale. Concluziile au fost surprinzătoare: există particule de plastic atât de mici încât trec prin pereții intestinali și ajung în sânge. Prin circulație, ajung în alte zone ale corpului. De exemplu, în studiile pe rozătoare, s-a descoperit plastic în stomac, intestine, rinichi și inimă. (4)

Alte studii asemănătoare au descoperit microplastic și nanoplastic în fetusul de șoareci și în creierul peștilor. (5, 6)

Pe baza acestor tipuri de studii și altor cercetători, oamenii de știință cred că expunerea la micro și nanoplastic poate contribui la stres oxidativ, apariția inflamației și chiar probleme la nivel de ADN. (7, 8, 9)

Totuși, nu doar plasticul este problematic ci și bacteriile prezente pe suprafețele de plastic și care pot ajunge în organism. (10, 11)

Un studiu interesant publicat în anul 2016 a descoperit că patogenul uman Vibrio cholera, cel care provoacă holera la om, era lipit pe câteva probe de microplastic din Marea Baltică și Marea Nordului. (12, 13)

În plus, plasticul nu este biodegradabil și plutește în apă unde poate fi înghițit de diverse viețuitoare. Există inclusiv ipoteza că în zonele cu poluare ridicată de microplastic și cu o igienă deficitară există un risc mai mare de îmbolnăvire. (14, 15)

Totuși, apare o întrebare. Cât de mult plastic ingerăm în fiecare zi? Încă nu se știe. Tot ce pot face cercetătorii în acest moment este să estimeze cantitatea anuală de microplastic ingerat. Conform unui studiu publicat în anul 2019 se estimează că ajungem să consumă între 74.000 și 121.000 de particule de micro și nanoplastic pe an. (16)

Și mai interesant, se pare că cea mai mare cantitate de microplastic consumată provine din apa îmbuteliată. (17, 18)

Un alt studiu pe această temă, realizat în Australia, sugerează că un om consumă, în medie, 5 g de microplastic pe săptămână. (19)

Un alt raport arată că americanii consumă între 39.000 și 52.000 de particule de microplastic pe an doar din fructe de mare, apă, zahăr, sare și alcool. (16)

Deocamdată se cunosc efecte anumitor tipuri de plastic. De exemplu, Bisfenol A (BPA) este folosit pentru a produce plasticul dur și transparent. Studiile arată că afectează sistemul endocrin și producția de hormoni. (17, 18, 19)

Inclusiv ftalații, substanțele folosite pentru a crește flexibilitatea plasticului, afectează sistemul endocrin. În plus, expunerea la ftalați este asociat unui nivel mai mic de testosteron la fătul mascul și modifică placenta în primul trimestru. (20, 21)

Chiar și alți compuși folosiți la fabricarea produselor din plastic afectează sănătatea. Printre acestea se află agenții de colorare care conțin metale grele și alte toxine precum și substanțele pentru a face anumite produse ignifuge. (22)

De asemenea, cercetătorii au descoperit că micro și nanoplasticul are un efect negativ și la nivel celular. Prezența plasticului a cauzat atât reacții alergice cât și moartea unor celule. (23)

Alte studii au descoperit plastic în sângele a 17 din 22 de donatori sănătoși iar cercetătorii care au analizat plămânii au descoperit microplastic la 11 și cei 13 voluntari. (24, 25)

Ce poți face pentru a te proteja de microplastic și nanoplastic

Microplasticul și nanoplasticul rezultă din toate produsele din plastic și pot ajunge în organism. Ce putem face pentru a preveni contaminarea? Mai jos sunt câteva sugestii:

• Cumpără haine din materiale naturale – hainele din poliester reprezintă o sursă majoră de microplastic și nanoplastic. Alege, în schimb, materiale naturale precum bumbacul, inul, lâna, mătasea (26, 27, 28, 29)
• Schimbă modul în care speli rufele – hainele elimină porțiuni de microplastic mai ales dacă sunt realizate din poliester. De asemenea, uscătoarele produc de 40 de ori mai multe microfibre decât o mașină de spălat. Este indicat să folosești filtre de calitate care să capteze microplastic, să usuci hainele natural, să folosești mai puțină apă la spălare. În plus, este recomandat să cumperi haine mai rar deoarece țesăturile noi elimină mai multe particule (30)
• Evită să folosești produse din plastic de unică folosință – obiectele din plastic ajung să formeze particule minuscule, micro și nanoplastic. Evită să folosește pungile de plastic, folosește pungi din hârtie sau din bumbac, înlocuiește paiele din plastic cu unele din metal, sticlă sau bambus. Înlocuiește apa îmbuteliată cu sticlele refolosibile din sticlă sau inox (31, 32, 33)
• Optează pentru cosmetice fără plastic – citește cu atenție etichetele pentru a te asigura că produsele nu conțin plastic. Acesta poartă denumirea de polietilenă, polipropilenă, polietilen tereftalat, polimetil metacrilat, nylon. Alege produse cosmetice din materiale sustenabile (34, 35)
• Evită să consumi fructe de mare – multe particule de microplastic și nanoplastic sunt ingerate de vietățile marine. Consumând carnea lor parte din acest plastic ajunge în organism. Cele mai comune fructe de mare sunt moluștele, creveți, homari, scoici, midii (36, 37)
• Folosește transportul în comun sau transportul alternativ (bicicletă, trotinetă, etc) – cauciucurile mașinii reprezintă o parte semnificativă a microplasticului din oceane (28% din total). Aceste particule ajung în aer prin uzura firească deci un număr mai mic de mașini înseamnă o cantitate mai mică de microplastic în aer (38, 39)
• Evită să încălzești mâncare la microunde în caserole din plastic – prin expunerea vasului la temperatură ridicată pot ajunge particule de microplastic în mâncare. Acest lucru poate apărea inclusiv în cazul caserolelor sigure pentru microunde. Această siguranță înseamnă că vasele nu se topesc la microunde nu că anumite substanțe chimice nu ajung în mâncare. Inclusiv cutiile cu mâncare fast food care îți vine direct la ușor conține particule de microplastic (40, 41)
• Fă curățenie regulat – aproximativ 39% din particulele de praful din casă sunt reprezentate de microplastic. Dă cu aspiratorul și șterge praful cel puțin o dată pe săptămână, utilizează filtre de praf sau purificatoare și alege parchet laminat în locul covorului, deoarece acesta din urmă reține o cantitate mai mare de micro și nanoplastic (42, 43)
• Susține politici prietenoase cu mediul prin vot și voluntariat în organizații care luptă împotriva folosirii plasticului (44, 45)

Cercetările sunt încă la început. Pentru a putea stabili care sunt riscurile pentru sănătate oamenii de știință trebuie să studieze fenomenul micro și nanoplasticului la scară largă după care să stabilească ce nivel de expunere poate fi periculos. Următorul pas este să reducem cât mai mult riscul de expunere. Curățarea și îndepărtarea plasticului din mări și oceane este un pas important însă schimbarea trebuie să vină de la sursă. Este necesar să proiectăm un sistem prin care microplasticul să nu ajungă în ape, în aer și în organismul nostru.