Intoxicația alimentară

Intoxicația alimentară apare ca urmare a consumului de mâncare stricată, contaminată cu bacterii sau care a venit în contact cu substanțe toxice. Potrivit rapoartelor oficiale 1 din 10 persoane trec printr-o intoxicație alimentară în fiecare an. (1)

Mâncarea poate provoca intoxicație alimentară din mai multe motive: (2)

modul de preparare nu este sanitar, carnea este gătită prea puțin sau persoana care a gătit nu s-a spălat pe mâini
mâncarea a fost depozitată la temperaturi nepotrivite care au permis dezvoltarea bacteriilor
mâncarea a fost atinsă de o persoană cu gastroenterită
mâncarea a intrat în contact cu animale de companie, muște sau alte insecte
carnea proaspătă a intrat în contact cu cea gătită

Simptome

Simptomele intoxicației alimentare variază foarte mult în funcție de sursa infecției. Astfel, primele semne pot apărea după o oră sau chiar după 28 de zile. Principalele simptome ale intoxicației alimentare sunt: (3)

pierderea apetitului
dureri abdominale
diaree
vărsături
febră
slăbiciune general
dureri de cap

Aceste simptome pot fi prezente de la câteva ore la 2-3 zile. Dacă, însă la acestea se adaugă simptome precum cele de mai jos, este bine să te adresezi doctorului. (4)

diaree pentru mai mult de trei zile
dificultăți de vedere sau vorbire
deshidratare severă (gură uscată, urinări rare)
vedere încețoșată

Complicații

De cele mai multe ori, intoxicația alimentară trece după 2-3 zile însă există și cazuri grave care pot duce la sindromul hemolitic uremic sau alte complicații. (8)

Sindromul hemolitic uremic – apare mai ales la copiii sub 10 ani, la femei și la persoanele peste 60 de ani și apare ca urmare a trecerii bacteriei E. coli din tubul digestiv în sânge. Odată ajunsă aici, toxina începe să distrugă celulele albe (leucocitele). (5)

Printre simptomele infecției cu E. coli se numără diareea cu sânge, vărsăturile și febra. Acestea apar, de cele mai multe ori, la o săptămână după infecție iar sindromul hemolitic uremic se remarcă prin iritabilitate și probleme la urinat. În cele mai grave cazuri, sindromul hemolitic uremic duce la probleme de rinichi, putând în final afecta chiar și sistemul nervos central. Vestea bună este că urmarea tratamentului atenuează și, în timp, elimină aceste simptome. (5)

Artrita reactivă - este o variație a inflamației de articulații, localizându-se în genunchi sau glezne. În general, această afecțiune apare ca urmare a infecției cu bacterii precum Salmonella sau Campylobacter jejuni. În general artrita reactivă persistă aproximativ 6 luni însă poate reveni. (5)

Sindromul intestinului iritabil are drept simptome dureri abdominale, diaree sau constipație și balonare. Intoxicația alimentară crește riscul dezvoltării acestei afecțiuni. (6)

Sindromul Guillain-Barré - apare ca urmare a intoxicației alimentare cauzate de infecția cu bacteria Campylobacter jejuni. Printre simptome se numără slăbiciunea musculară, mai întâi în partea membrelor inferioare apoi în partea superioară a corpului. Procesul de recuperare poate dura până la 12 luni. (5, 7)

De asemenea, studiile au arătat că persoanele care au avut infecții cu E. coli au un risc crescut de hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și probleme renale. (9)

Cauze

Contaminarea alimentelor se poate realiza în orice moment al procesului de producție: creștere, culegere, procesare, depozitare, ambalare, transport și preparare. Există o categorie mare de bacterii care pot duce la intoxicații alimentare. Mai jos sunt câteva dintre cele mai răspândite și principalele alimente contaminate de fiecare bacterie în parte. (5, 10)

• E. coli – cea mai afectată este carnea de miel, bacteria răspândindu-se atunci când aceasta intră în contact cu fecalele sau dacă același tip de carne nu este gătit cum trebuie. Uneori E. coli apare în cazul laptelui nepasteurizat, al sucul de mere din comerț, sau al apei contaminate. Simptomele apar după 1-8 zile.

• Hepatita A – este răspândită prin intermediul preparatelor din comerț pregătite necorespunzător. O persoană infectată va transmite mai departe bacteria. Primele simptome apar după 28 zile.

• Listeria – răspândită prin intermediul alimentelor fast food, a laptelui nepasteurizat și brânzei și prin nespălarea unor alimente (carne, fructe și legume). Uneori bacteria se răspândește prin intermediul apei sau al solului. Semnele infecției cu Listeria apar de la 9 la 48 de ore de la consumul alimentelor infectate.

• Staphylococcus aureus – supraviețuiește pe carnea crudă sau contaminată, salate (nespălate corespunzător), sosuri pe bază de smântână. Virusul este răspândit prin atingere, tuse sau strănut. Simptomele apar între 1 și 6 ore.

• Campylobacter – apare pe carnea roșie și cea de pui. Contaminarea are loc atunci când alimentele intră în contact cu fecalele animale. De asemenea, în unele cazuri această bacterie este prezentă în laptele nepasteurizat și în apa contaminată. Campylobacter determină apariția simptomelor după 2-5 zile.

• Clostridium botulinum – este întâlnit în cazul conservelor de casă cu aciditate scăzută, în cazul conservelor din comerț, peștele sărat sau afumat și alte alimente păstrate pentru prea mult timp la temperatura camerei. Primele simptome ale infecției cu Clostridium botulinum apar între 12 și 72 de ore.

• Salmonella – virusul supraviețuiește în carnea roșie sau de pui contaminată, lapte sau ouă. Virusul supraviețuiește unui proces de gătire neadecvat. Este răspândit prin cuțitele folosite la gătit dar și direct de persoana care intră în contact cu alimentele. Simptomele apar după 1-3 zile.

• Clostridium perfrigens – poate fi prezentă în carnea proaspătă sau unele tocane din comerț. În cazul preparatelor apare atunci când mâncarea care trebuie servită este ținută prea mult timp la temperatura camerei. Simptomele infecției apar între 8 și 16 ore.

• Rotavirus – este răspândit prin intermediul alimentelor naturale precum fructele și legumele dar și prin intermediul cărnii negătite. De multe ori, persoana infectată este cea care transmite virusul mai departe. Simptomele apar între 1 și 3 zile.

• Giardia lambia – este răspândită prin intermediul apei contaminate sau al persoanelor infectate care intră în contact cu mâncarea. Simptomele apar după 1-2 săptămâni.

• Norovirus – este răspândit prin alimente consumate în stare naturală (și nespălate înainte de consum) precum și prin intermediul apei contaminate. Simptomele infecției apar după cel puțin 12 ore.

• Shigella – este răspândit prin intermediul mâncării preparate din comerț și a fructelor de mare. Simptomele apar după cel puțin 24 ore.

Factori de risc

Oricine poate suferi de intoxicație alimentară însă anumite persoane sunt mult mai predispuse la infecție. Mai jos sunt principalele categorii de persoane care au un risc crescut de intoxicație alimentară. (2, 3, 4, 11, 12)

persoanele cu boli ale sistemului imunitar
femeile însărcinate sau care alăptează – schimbările hormonale alături de cele metabolice și circulatorii lasă organismul mai predispus la infecții
copiii
persoanele peste 60 de ani
persoanele cu boli cronice precum diabet, SIDA, cancer sau boli de ficat
persoanele care au călătorit în zone cu un conținut mare de germeni (de exemplu, în Asia de Sud-Est)

Diagnostic

De cele mai multe ori, doctorul stabilește diagnosticul în funcție de simptomele fiecărui pacient în parte. În cazuri grave, însă, este nevoie de teste de sânge, teste de fecale și chiar teste ale mâncării consumate pentru a determina bacteria care a provocat infecția. De asemenea, este posibil ca doctorul să realizeze anumite teste pentru a exclude afecțiuni cu simptome similare. (4, 5)

Tratament

Dacă simptomele nu trec de la sine în 2-3 zile doctorul va recomanda unul sau mai multe medicamente, de la caz la caz. În cele mai multe cazuri de intoxicație alimentară este recomandată rehidratarea organismului pentru a compensa fluidele pierdute. În funcție de gravitate, mineralele precum potasiu, sodiu, sau calciu sunt administrate oral sau intravenos (în cazurile grave). (4, 5)

De asemenea, intoxicația alimentară cauzată de listeria este trată cu antibiotice intravenoase iar în cazul gravidelor antibioticele pot ține infecția departe de făt. (4, 5)

Mod de prevenire

Intoxicația alimentară poate fi prevenită prin adoptarea unor obiceiuri sănătoasă de păstrare a alimentelor, de gătire și de depozitare după gătire. (5, 13, 14, 15, 16)

spală-te pe mâini, spală ustensilele folosite la gătit (cuțite, linguri, suprafețe de tocat, oale, etc.)
păstrează separat carnea crudă de cea gătită
asigură-te că ai gătit carnea bine! Majoritatea preparatelor din carne necesită temperaturi înalte care moară majoritate bacteriilor. Puiul și curcanul se gătește la 74°C, mielul și porcul la 63°C, iar carnea de vită la 72°C.
pune alimentele perisabile la frigider sau congelator în maximum două ore de la cumpărare sau de la gătire
lasă alimentele la dezghețat în frigider și gătește-le imediat după dezghețare pentru a evita răspândirea bacteriilor.
fructele și legumele proaspete trebuie trecute prin jet de apă înainte de consum, tăiere, sau gătire
atunci când ceva miroase ciudat sau are o culoare anormală aruncă.

Gătirea adecvată, spălarea pe mâini precum și a unor alimente precum fructele și legumele sunt doar câteva măsuri care pot preveni intoxicația alimentară. În cazul în care simptomele nu dispar după 2-3 zile, drumul la doctor devine obligatoriu.

Data actualizare: 19-09-2018 | creare: 19-09-2018 | Vizite: 4150

Bibliografie

1. Estimates of burden of foodborne disease – European perspective. https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/295248/Presentation-DrKruse-FERG-event-Cph-031215.pdf
2. Food poisoning. https://healthywa.wa.gov.au/Articles/F_I/Food-poisoning
3. Food poisoning. https://www.nhs.uk/conditions/food-poisoning/
4. Food poisoning. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230
5. Foodborne Illnesses. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/foodborne-illnesses
6. Guidelines on the irritable bowel syndrome: mechanisms and practical management. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17488783
7. Guillain-Barre Syndrome. https://emedicine.medscape.com/article/315632-overview
8. Foodborne Illnesses and Germs. https://www.cdc.gov/foodsafety/foodborne-germs.html
9. Long term risk for hypertension, renal impairment, and cardiovascular disease after gastroenteritis from drinking water contaminated with Escherichia coli O157:H7: a prospective cohort study. https://www.bmj.com/content/341/bmj.c6020
10. Food Poisoning Symptoms. https://www.cdc.gov/foodsafety/symptoms.html
11. Food poisoning. https://medlineplus.gov/ency/article/001652.htm
12. Food Poisoning - The Basics. https://www.eatright.org/homefoodsafety/safety-tips/food-poisoning/food-poisoning-the-basics
13. Food Poisoning. https://www.bphc.org/whatwedo/infectious-diseases/Infectious-Diseases-A-to-Z/Pages/Food-Poisoning.aspx
14. 10 ways to prevent food poisoning. https://www.nhs.uk/live-well/eat-well/10-ways-to-prevent-food-poisoning/
15. Preventing food poisoning. https://medlineplus.gov/ency/article/007441.htm
16. Prevent Food Poisoning. https://www.foodsafety.gov/blog/2018/09/prevent-food-poisoning.html

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Renunțarea la alcool - ce trebuie să știi, sfaturi utile și strategii

Renunțarea la alcool este un pas important pentru cei care vor să își îmbunătățească sănătatea fizică �...

Ambalajele de aluminiu sunt toxice? (ce spun studiile)

Aluminiul are o culoare alb-argintie, iar greutatea este una ușoară comparativ cu alte metale. Aceste caracterist...

Arsenicul din alimente

Arsenicul este un element chimic din tabelul periodic, cu simbolul As și numărul atomic 33. Este un metaloid, cee...

Radiațiile și sănătatea: Ce spun studiile despre riscuri și protecție?
Medicamente prezente în orice casă și riscurile lor
Bioterorismul și armele biologice moderne
Supradozajul de niacină (intoxicația cu vitamina B3)

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Toxiinfecția alimentară

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Intoxicatie alimentara - primul ajutor

Intoxicatia alimentara este suspectata atunci cand mai multe persoane prezinta aceleasi simptome, in acelasi interv...

Gastroenterită sau intoxicație alimentară - cum le deosebești?

Chiar și pentru medici este destul de dificil să facă distincția între o intoxicație alimentară sau o gastro...

Indigestie vs intoxicația alimentară - diferențe, clarificări

Indigestia, cunoscută în termeni medicali sub numele de dispepsia, reprezintă un disconfort sau o durere în eta...

Creșterea focarelor de îmbolnăviri alimentare în SUA: principalele cauze și măsuri de prevenție

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum