Știi la ce toxice te expui dacă atingi bonurile de la cumpărături?

Un grup de cercetători din cadrul Universității din Alberta (Canada), în colaborare cu Universitatea Stockholm a remarcat prin intermediul unui studiu restrâns faptul că, la oameni, bisfenolul A ajuns în organism prin expunere cutanată se excretă mult mai greu decât în cazul în care acesta este ingerat. În lucrarea de cercetare publicată în Environmental Science & Technology, Jiaying Liu și Jonathan Martin explică de ce o banală vizită la magazin ar putea reprezenta un hazard pentru sănătate.

Date generale despre bisfenol A și studiu

Controversatul și arhicunoscutul compus, bisfenolul A, se găsește în numeroase produse de uz zilnic, în special în cele din plastic:

• în sticlele pentru apă, cu precădere cele adresate sportivilor, în caserole și alte recipiente din plastic din bucătărie; riscul de transfer al compusului în alimente crește atunci când alimentele sunt încălzite la cuptorul cu microunde în vasul din plastic, prin urmare se recomandă evitarea acestei practici.
• în biberoane, suzete, jucării pentru sugari, deși majoritatea producătorilor au renunțat la utilizarea acestui compus pentru obținerea acestora; pentru mai multă siguranță se recomandă consultarea etichetei pentru a identifica prezența bisfenolului A la descrierea produsului.
• în componența stratului cu care sunt căptușite conservele alimentare.

Însă, expunerea ocupațională, respectiv banala manipulare a bonului fiscal atunci când faci cumpărăturile, pot constitui la rândul lor căi prin care bisfenolul A poate să ajungă în organism, și nu doar prin dietă.

Bisfenolul A sau BPA este deseori folosit pentru producerea hârtiei termice utilizate pentru tipărirea bonului, fiind responsabil de modificările de culoare ce fac lizibile datele fiscale de pe acesta. Astfel, consumatorii pot fi expuși, dar mai ales casierii, la bisfenol A prin intermediul tegumentului, ceea ce conform studiului, influențează persistența substanței în organism.

Pentru a afla mai multe despre expunerea cutanată la BPA, cercetătorii au rugat voluntarii să consume prăjituri care aveau în compoziție câteva micrograme de bisfenol A și au monitorizat concentrațiile excretate prin urină, care au dispărut după 24 de ore de la ingestie.

În partea a doua a experimentului celor 6 participanți li s-a oferit tichetul fiscal spre a fi ținut în mână timp de 5 minute, fiind întârziat momentul spălării mâinilor timp de 2 ore minimum. De asemenea, gradul de expundere, respectiv cel de absorbție a bisfenoului a depins foarte mult de vigoarea cu care a fost strâns bonul în mână, gradul de hidratare al mâinii sau variații ale conținutului lipidic și de keratină al stratului cornos al pielii. Prin urmare, la unii participanți urme de bisfenol A erau prezente în urină chiar si la 2 zile de la expunere, respectiv la jumătate dintre ei s-au remarcat nivele detectabile de BPA chiar și după o săptămână.

Autorii studiului au concluzionat că, absorbția prin intermediul tegumentului a bisfenolului A prelungește timpul de excreție urinară al acestuia și astfel, persoanele care manipulează frecvent bonuri fiscale sunt mult mai expuse la această substanță și poate conduce la concentrații mult mai mari de bisfenol A neconjugat în circulația sistemică. (2)

Cum putem reduce expunerea la bisfenol A?

Acest lucru înseamnă că personele care manipulează în mod frecvent bonuri fiscale (cum este de exemplu expunerea profesională la casieri) ar putea prezenta nivele crescute de BPA în urină, la fel și cele care nu se spală pe mâini după ce intră în contact cu astfel de bonuri o perioadă mai lungă de timp.
Într-o situație similară se pot afla persoanele care nu se spală de mâini după manipularea bonului fiscal și mănâncă cu mână contaminată.

În cadrul unor alte studii s-a demonstrat că aproximativ 60% din bisfenolul A a fost eliminat prin spălarea viguroasă a mâinilor cu apă timp de 10 secunde, ajungând la 80% dacă se utilizează și săpunul. (2)

Utilizarea gelurilor igienizante și a loțiunilor hidratante înainte de a atinge bonul crește gradul de absorbție al bisfenolului prin piele, acestea conținând substanțe ce favorizează penetrarea în derm a BPA odată cu constituienții lor. (3)

Folosirea bisfenolului în industria chimică a crescut enorm în ultimele decenii, în ciuda asocierii acestei substanțe cu multiple efecte negative pentru sănătate. Mai exact este considerat un compus cu rol de disruptor endocrin și contaminant alimentar suspectat a fi implicat în apariția obezității, a diabetului, a bolilor cardiovasculare și nu numai, xenoestrogen cu posibil rol în apariția cancerului mamar, ovarian și de prostată, corelat inclusiv cu tulburări neurologice. Însă până la ora actuală acestea rămân la statutul de ipoteze, nefiind demonstrată o relație de tip cauză-efect.