Distribuirea imaginilor copiilor pe rețelele de socializare: copiii plătesc prețul pentru faima influencerului?

În ultimele două decenii, influențatorii de pe rețelele de socializare au devenit o strategie de comunicare extrem de populară la nivel mondial. În acest context, a apărut un interes tot mai mare pentru protecția vieții private, în special când se postează imagini cu copii în scopuri comerciale. Printre diferitele categorii de influențatori, s-au evidențiat influențatoarele din categoria „motherhood”, care postează conținut legat de experiența maternității, inclusiv imagini și relatări despre copiii lor. Practica a fost denumită „sharenting”, iar criticile la adresa acesteia au la bază potențialele riscuri de încălcare a vieții private a copiilor, mai ales când materialele sunt folosite pentru beneficii financiare.
Acest subiect devine și mai sensibil deoarece minorii nu își pot da consimțământul real pentru apariția lor în mediul online, iar expunerea lor masivă poate avea repercusiuni pe termen lung atât psihologice, cât și sociale. De asemenea, imaginile copiilor pot ajunge să fie folosite în contexte nepotrivite (de exemplu, pentru publicitate neautorizată, cazuri de „digital kidnapping” sau alte scopuri abuzive). Chiar și în lipsa unei încălcări directe, odată ce un conținut a fost urcat în mediul digital, acesta poate fi dificil sau imposibil de șters în totalitate, lăsând o amprentă permanentă. În unele țări, precum Franța, s-a propus și adoptat chiar un cadru legislativ care să ofere copiilor „dreptul de a fi uitați” și de a cere înlăturarea completă a conținutului online care îi include.  

Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor despre sharenting și implicațiile sale asupra vieții private s-au bazat pe auto-raportări ale comportamentelor, mai degrabă decât pe observații directe. Mai mult, discuțiile despre „paradoxul vieții private” - situație în care oamenii spun că sunt preocupați de intimitate, dar în realitate acționează contrar convingerilor lor - au fost alimentate mai ales de studii bazate pe chestionare, care pot să nu surprindă exact comportamentul real al utilizatorilor. Un studiu publicat în jurnalul PLOS ONE vine în completarea literaturii printr-o analiză directă a postărilor pe instagram ale unui grup de influențatoare britanice și prin compararea acestor date cu informațiile auto-raportate de către ele în chestionare online.  

Metodologia studiului

Cercetătorii au folosit o abordare mixtă, în două etape. Inițial, s-a efectuat o analiză de conținut asupra a 5.253 de postări publice de pe Instagram, provenite de la 10 influențatoare britanice din zona de „motherhood” (votate în topurile Mother & Baby din 2020 și 2021). Criteriul de includere a fost de peste 10.000 de urmăritori și publicarea de conținut cu o frecvență de cel puțin o dată pe săptămână. au fost urmărite variabile precum:  

• frecvența cu care apar copiii în postări,  
• tipul de conținut despre copii (față parțială sau completă, situații intime ori jenante, date personale dezvăluite),  
• prezența unui parteneriat sponsorizat,  
• eventuale implicații asupra intimității (nume, vârstă, locație).

În a doua etapă, aceleași influențatoare au primit un chestionar online despre percepția lor referitoare la sharenting și la preocupările privind intimitatea. S-au măsurat:  

• percepția despre cât de frecvent postează imagini cu copiii,  
• nivelul de disponibilitate de a împărtăși imagini ale copiilor,  
• nivelul de îngrijorare față de confidențialitatea lor și a copiilor.

Rezultate principale

Frecvența apariției copiilor în postări:  

Per total, 74,5% dintre postări prezentau cel puțin un copil, procent ce variază de la 43% la 99% între cele 10 influențatoare.  

Caracteristicile imaginilor:  

• Majoritatea fotografiilor (peste 70%) afișau în întregime chipul copilului, iar doar în aproximativ 19% fața era parțial ascunsă.  
• Aproape jumătate dintre postările cu copii (46,3%) erau sponsorizate și, deci, aveau potențial câștig financiar direct.  
• Expunerile jenante (situații în care copilul este ridiculizat, murdar sau în ipostaze stânjenitoare) ori conținutul intim (alăptare, tantrum, emoții intense, probleme de sănătate) reprezentau procente relativ mici din total, însă ridică semne de întrebare referitoare la consimțământul copiilor.  

Impactul asupra interacțiunilor:  

• S-a constatat o corelație negativă între numărul de copii din imagine și numărul de aprecieri (likes) primite, sugerând că includerea repetată a copiilor nu este esențială pentru a obține engagement.  
• Nu s-a observat o legătură directă între numărul total de urmăritori și ponderea postărilor cu copii.  

Rezultatele chestionarelor:  

• Majoritatea influențatoarelor consideră că se simt în siguranță să posteze imagini cu copiii lor și că nu percep acest comportament ca pe o amenințare.  
• În ceea ce privește frecvența postărilor, în mod obiectiv, doar patru dintre ele au estimat corect cât de des postează fotografii cu copiii. Celelalte au subestimat sau supraestimat propria frecvență de postare.  
• Opt dintre cele nouă participante care au completat chestionarele s-au declarat fie indiferente, fie dispuse să împărtășească imagini cu copiii lor, aspect care sugerează un comportament în mare măsură strategic.  

Concluzii și implicații

Rezultatele indică faptul că, în acest eșantion, influențatoarele britanice includ în mod constant imagini cu copiii lor, deseori în scop comercial, însă nu resimt disonanță între dorința de a proteja intimitatea copiilor și comportamentul lor online. Acest lucru contrazice anumite studii care susțin existența puternică a „paradoxul vieții private” în rândul părinților. Mai degrabă, se conturează ideea că acest grup specific folosește în mod conștient imagini și informații despre copii, obținând beneficii financiare și de imagine.  

Dat fiind că mulți copii apar de la vârste foarte fragede (până la 6 ani în majoritatea postărilor), se ridică dileme morale și juridice privitoare la drepturile copiilor și la lipsa de consimțământ informat. În acest sens, există o serie de propuneri pentru a responsabiliza platformele de social media și a dezvolta legislație suplimentară, inclusiv interdicții parțiale sau totale privind postarea de imagini cu minori în context comercial.  

Concluzia principală a studiului este că, deși influențatoarele susțin că le pasă de intimitatea copiilor, în practică ele postează frecvent imagini cu aceștia, adesea spre beneficiul brandurilor și al sponsorilor. Totodată, nu se confirmă o discrepanță semnificativă între ceea ce declară și ceea ce fac, astfel încât „paradoxul vieții private” clasic apare mai puțin relevant în contextul specific al influențatoarelor de tip „motherhood” din Marea Britanie.