Dificultățile diagnosticării și gestionării alergiei la laptele de vacă la copil (studiu)

Alergia la laptele de vacă este recunoscută ca fiind cea mai frecventă și complexă alergie alimentară la sugari, cu o prevalență estimată între 1,8% și 7,5% pentru cazurile mediate de Imunoglobulina E (IgE) între 1973 și 2008, deși un raport din 2023 al Societății Europene de Gastroenterologie Pediatrică, Hepatologie și Nutriție (ESPGHAN) sugerează o prevalență confirmată sub 1%. Diagnosticul precis și managementul adecvat de către profesioniștii din sănătate sunt esențiali pentru dezvoltarea toleranței. Cu toate acestea, liniile directoare dezvoltate de organizații majore sunt adesea subutilizate din cauza lipsei de conștientizare sau provocărilor de implementare în practica zilnică.
Un studiu recent publicat în revista Nutrients abordează dificultățile de diagnosticare și gestionare a alergiei la laptele de vacă (ALV) la copii, subliniind discrepanțele între liniile directoare clinice și practica reală.

Prevalența ALV variază semnificativ, iar studiile clinice și percepțiile îngrijitorilor indică o prevalență de la mai puțin de 1% până la 10%. Studiul EuroPrevall a găsit o rată de diagnosticare de 0,54% printre 12.049 de copii europeni. Există variații regionale semnificative, în special în cazurile de alergii ne-mediate de IgE. Simptomele ALV sunt diverse și nespecifice, iar durata recomandată pentru dietele de eliminare diagnostică variază. Provocările în efectuarea testelor de provocare orală (OFC) și reticența părinților reprezintă obstacole semnificative.

Pentru cazurile mediate de IgE, instrumentele de diagnostic precum măsurătorile specifice de IgE și testele cutanate pot duce la rezultate false pozitive. În cazul ALV ne-mediate de IgE, provocările de diagnostic sunt semnificative, în special în diferențierea acesteia de tulburările de interacțiune gastro-intestinal-cerebral (DGBI).

În practica clinică, alăptarea ar trebui continuată chiar și atunci când se suspectează ALV sau DGBI, cu suport de la specialiști. Formulele de confort oferă oarecare beneficiu și sunt în general sigure. Rămâne întrebarea dacă DGBI și ALV ne-mediată de IgE ar trebui considerate ca parte a unui spectru, având în vedere riscul de alte dezvoltări alergice la copiii cu ALV ne-mediată de IgE.

Scorul de simptom al alergiei la laptele de vacă (CoMiSS) este un instrument util în identificarea ALV, deși există dezbateri cu privire la rolul său în supradiagnosticarea ALV. În ceea ce privește managementul, obiectivul este rezoluția simptomelor, dezvoltarea toleranței și creșterea normală. Strategia primară implică evitarea proteinelor din laptele de vacă, iar pentru sugarii alăptați, laptele matern rămâne sursa optimă de nutriție.

Introducerea orală a imunoterapiei (OIT) poate induce toleranța în unii pacienți, dar nu este o soluție universală. Formulele hidrolizate pe bază de orez au câștigat popularitate, fiind complet libere de lapte de vacă și au arătat rezultate promițătoare în gestionarea ALV. Considerațiile privind lactoza și suplimentele cu „biotice” (probiotice, prebiotice sau sinbiotice) în formule sunt în curs de cercetare pentru eficacitatea lor în gestionarea ALV și promovarea toleranței orale.

ALV se rezolvă de obicei până la vârsta de 3 ani în majoritatea copiilor și poate preceda sau apărea alături de alte condiții atopice precum astmul și rinita alergică. Strategiile de reintroducere a laptelui de vacă depind de tipul alergiei, severitate și vârsta copilului, cu o gestionare proactivă fiind cheia pentru a evita dietele de eliminare prelungite inutil.

sursa: News Medical