Micul dejun de calitate reduce riscul de boli cardiovasculare

Studiul publicat în Journal of Nutrition, Health and Aging analizează modul în care cantitatea și calitatea aportului alimentar la micul dejun influențează sănătatea cardiometabolică în rândul adulților în vârstă supraponderali sau obezi și cu sindrom metabolic. Spre deosebire de abordările obișnuite, cercetarea nu s-a limitat la a compara persoanele care consumă sau omit micul dejun, ci a examinat procentul din energia zilnică ingerată la această masă, precum și calitatea nutritivă a alimentelor consumate.
Micul dejun este adesea considerat o masă esențială, deoarece întrerupe perioada de repaus alimentar nocturnă. Recomandările curente sugerează ca această masă să furnizeze aproximativ 20–25% din aportul energetic zilnic. Studiile anterioare au asociat săritul peste micul dejun cu un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2 și alte dezechilibre metabolice. Cu toate acestea, nu este suficient de clar dacă și modul în care raportul exact dintre energia ingerată, precum și calitatea alimentelor, influențează factorii de risc cardiometabolici pe termen lung.

Obiectivul principal al acestui studiu a fost de a examina cum consumul unei cantități optime de energie la micul dejun (aproximativ 20–30% din totalul caloric zilnic) și menținerea unei calități ridicate a alimentelor ingerate se reflectă în evoluția indicilor cardiometabolici (indice de masă corporală - IMC, circumferința taliei, trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol, tensiune arterială, glicemie, hemoglobină glicată și rata estimată de filtrare glomerulară) de-a lungul a trei ani.

Cercetarea s-a desfășurat în cadrul unui subset de participanți înscriși în studiul predimed-plus, cu vârste între 55 și 75 de ani, supraponderali sau obezi și cu sindrom metabolic. Participanților li s-au înregistrat obiceiurile alimentare prin jurnale alimentare pe trei zile, la intervale de timp multiple (moment inițial, 24 și 36 de luni). Pe baza acestor informații, s-a calculat procentul din aportul energetic total zilnic reprezentat de micul dejun, precum și un scor al calității nutritive a acestei mese (incluzând criterii pentru proteine, lipide, fibre, minerale, zaharuri adăugate și grăsimi saturate).

Ulterior, s-au analizat trajectoriile temporale ale factorilor cardiometabolici și s-a evaluat relația dintre aportul energetic la micul dejun și calitatea acestuia, pe de o parte, și evoluția parametrilor de sănătate metabolică, pe de altă parte.

Rezultate principale

Studiul a constatat că participanții care consumă o cantitate de energie la micul dejun situată în intervalul recomandat (20–30% din totalul zilnic) prezintă valori mai bune ale indicilor cardiometabolici față de cei care mănâncă prea puțin sau prea mult la această masă. mai exact:

• Cei care au ingerat mai puțin de 20% sau mai mult de 30% din caloriile zilnice la micul dejun au prezentat, în timp, creșteri ale imc și ale circumferinței taliei, niveluri mai mari de trigliceride și valori mai scăzute ale hdl-colesterolului.  
• Persoanele cu un mic dejun de calitate scăzută au evidențiat, la rândul lor, niveluri mai mari de circumferință a taliei, trigliceride, valori mai joase ale hdl-colesterolului și o funcție renală ușor diminuată (măsurată prin rata filtrării glomerulare).

Deși diferențele privind glicemia, hemoglobina glicată și tensiunea arterială nu au fost marcante, datele sugerează că menținerea unui mic dejun bine structurat, atât din punct de vedere energetic, cât și calitativ, contribuie la o stare cardiometabolică mai favorabilă.

Interpretare și implicații clinice

Aceste rezultate subliniază importanța nu doar a consumului micului dejun, ci și a aportului energetic echilibrat și a unui profil nutrițional sănătos al acestei mese. Controlul greutății, menținerea unor valori optime ale lipidelor sangvine și îmbunătățirea calității alimentației la micul dejun pot sprijini prevenția și managementul sindromului metabolic și a complicațiilor asociate, precum bolile cardiovasculare.

Limite și direcții viitoare

Fiind un studiu observațional, nu se poate stabili o relație de cauzalitate fermă. Este posibil ca alte intervenții sau factori să fi contribuit la rezultate. De asemenea, participanții se aflau sub un program de intervenție pentru scăderea în greutate, ceea ce poate influența interpretarea datelor. Sunt necesare studii suplimentare, de preferat trialuri controlate și randomizate, pentru a confirma aceste asocieri și pentru a elabora recomandări nutriționale mai clare privind cantitatea și calitatea micului dejun.

Concluzii

Acest studiu indică faptul că respectarea unei proporții adecvate de energie la micul dejun (20-30% din aportul zilnic) și menținerea unei calități ridicate a alimentelor consumate pot fi strategii benefice pentru controlul greutății, profilului lipidic și sănătății renale la adulții vârstnici cu risc cardiovascular crescut. Promovarea unui mic dejun echilibrat și nutritiv ar putea fi un instrument valoros în prevenirea și gestionarea bolilor metabolice și cardiovasculare.

sursa: News Medical