Dieta și secretele moleculare ale îmbătrânirii sănătoase: ce ne spun studiile recente

Odată cu creșterea speranței de viață la nivel global, provocările legate de menținerea unei stări de sănătate optime pe parcursul vieții devin tot mai evidente. Într-un studiu recent publicat în jurnalul Nutrients, cercetătorii au examinat modul în care anumite tipare alimentare pot promova îmbătrânirea sănătoasă prin influențarea unor căi moleculare cheie.

Provocările îmbătrânirii

În ultimele decenii, speranța de viață a crescut semnificativ, ducând la o creștere a populației globale de la trei miliarde în 1950 la peste opt miliarde în 2022. Deși oamenii trăiesc mai mult, menținerea unei sănătăți optime pe parcursul vieții – ceea ce se numește „healthspan” – rămâne o provocare majoră.

De obicei, vârsta cronologică este utilizată pentru a evalua îmbătrânirea; totuși, din cauza diferențelor individuale, aceasta poate să nu reflecte cu acuratețe procesul de îmbătrânire biologică. Acest lucru a determinat cercetătorii să caute markeri biologici alternativi care să măsoare mai precis îmbătrânirea.

Intervențiile nutriționale au apărut ca o strategie promițătoare pentru a depăși provocările asociate îmbătrânirii și pentru a îmbunătăți rezultatele de sănătate. Astfel, este esențial să explorăm modul în care dieta influențează căile moleculare legate de îmbătrânire și să dezvoltăm strategii personalizate pentru o îmbătrânire sănătoasă.

Restricția calorică și postul intermitent

Restricția calorică (RC) implică reducerea aportului caloric, asigurând totodată o nutriție adecvată. Studiile recente sugerează că aceasta îmbunătățește sănătatea metabolică, reduce riscul de obezitate și întârzie dezvoltarea afecțiunilor legate de vârstă, precum atrofia cerebrală și pierderea masei musculare.

De exemplu, un studiu realizat pe 218 persoane neobeze, cu vârste între 21 și 51 de ani, a arătat că o reducere a caloriilor cu 25% a dus la o pierdere semnificativă în greutate, îmbunătățirea profilurilor lipidice și o încetinire a ritmului de îmbătrânire biologică comparativ cu cei care urmau o dietă normală. Cu toate acestea, efectele pe termen lung ale restricției calorice asupra sănătății și îmbătrânirii rămân neclare.

Postul intermitent presupune alternarea între perioade de post și alimentație normală. În unele specii, cum ar fi viermii și muștele de fructe, intervențiile de post intermitent pot prelungi durata de viață. Un alt studiu realizat pe 60 de participanți cu vârste între 48 și 52 de ani, care au practicat postul intermitent alternant timp de patru săptămâni, a demonstrat îmbunătățiri ale compoziției corporale, sănătății cardiovasculare și o reducere a riscului de evenimente cardiovasculare viitoare.

Dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe și ulei de măsline și săracă în grăsimi saturate, este bine documentată pentru prevenirea dezvoltării afecțiunilor legate de vârstă. Aceasta subliniază consumul echilibrat de nutrienți esențiali și antioxidanți, care promovează o îmbătrânire sănătoasă.

Un studiu pe șobolani hrăniți cu ulei de măsline virgin a arătat niveluri mai scăzute de proteine dăunătoare și o expresie genetică îmbunătățită legată de funcția mitocondrială și stresul oxidativ. Un alt studiu realizat pe 1.279 de persoane cu vârste între 65 și 79 de ani a constatat că o dietă de tip mediteranean a încetinit procesul de îmbătrânire biologică și a îmbunătățit funcția cognitivă, în special la femei.

Dieta ketogenică

Dieta ketogenică, caracterizată printr-un aport ridicat de grăsimi și scăzut de carbohidrați, a fost asociată cu prelungirea duratei de viață și îmbunătățirea funcției cognitive în anumite modele animale. Cu toate acestea, studiile clinice la oameni s-au concentrat în principal pe impactul acestei diete asupra pierderii în greutate, cu rezultate mixte în ceea ce privește efectele asupra sănătății cardiovasculare.

De exemplu, un studiu care a comparat dietele ketogenică și mediteraneană la persoane cu prediabet sau diabet de tip 2 a constatat că, deși ambele diete au dus la pierderea în greutate, dieta ketogenică a fost asociată cu niveluri mai ridicate de colesterol LDL, ceea ce este considerat dăunător.

Concluzii

Studiul oferă dovezi importante care susțin ghidurile actuale privind sursele și calitatea optimă a grăsimilor alimentare, dar subliniază și dezbaterile și limitările continue în baza de dovezi existente. Cercetătorii au abordat limitările anterioare ale dovezilor care stau la baza acestor ghiduri prin integrarea studiilor clinice randomizate și a studiilor observaționale.

Concluziile indică faptul că substituirea grăsimilor saturate din produsele lactate cu grăsimi nesaturate din surse vegetale poate avea beneficii cardiometabolice semnificative. Cu toate acestea, aplicarea profilului lipidomic pentru prevenirea riscurilor dietetice necesită validări suplimentare în studii clinice randomizate viitoare, în special în populații mai diverse.

În final, cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe crononutriție, adică modul în care momentul consumului de alimente afectează procesele metabolice și sănătatea, precum și pe impactul anumitor diete asupra îmbătrânirii. Această abordare va sprijini dezvoltarea unor strategii nutriționale personalizate pentru a extinde perioada de viață sănătoasă și a reduce afecțiunile legate de vârstă.