Legătură surprinzătoare între microbiomul oral și funcția cognitivă la vârstnici

Utilizând date din ancheta națională de sănătate și nutriție (NHANES) din 2011-2012, cercetătorii au analizat probe de clătire orală și au caracterizat microbiomul oral prin secvențierea ARN ribozomal 16S. Obiectivul acestui studiu a fost explorarea asocierii dintre microbiomul oral și funcția cognitivă la adulții mai în vârstă din Statele Unite.
Studiul recent publicat în The Journal of Nutrition, Health, and Aging a inclus teste cognitive precum Consortium to Establish a Registry for Alzheimer's Disease (CERAD) pentru amintirea întârziată și imediată, Testul de Substituție a Simbolurilor Digitale (DSST) și Testul de Fluență Animală (AFT), evaluând în același timp schimbările subiective de memorie pe parcursul unui an. Cercetările au arătat că diversitatea alfa a microbiomului oral a fost pozitiv corelată cu scorurile DSST, indicând o funcție executivă mai bună la persoanele cu o diversitate microbiologică orală mai mare.

Diversitatea beta a microbiomului oral a arătat, de asemenea, asociații semnificative cu performanțele cognitive și schimbările subiective de memorie. Analiza a inclus ajustări pentru variabile precum vârsta, sexul, rasa, indicele de masă corporală, nivelul educațional, statutul socio-economic, consumul de alcool, fumatul, activitatea fizică, diabetul și hipertensiunea.

Rezultatele sugerează că disbioza orală și deteriorarea funcției cognitive pot fi asociate cu inflamația sistemică. De exemplu, boala parodontală, cauzată de disbioza microbiologică orală, a fost asociată cu niveluri ridicate de neutrofile și mediatori proinflamatori, iar tratamentul extensiv parodontal poate reduce indicatorii inflamatori sistemici. Studiul a sugerat că un microbiom oral sănătos poate juca un rol protector împotriva declinului cognitiv și demenței.

Aceste descoperiri susțin conceptul axei orale-creier, subliniind importanța diversității microbiomului oral în menținerea funcției cognitive la vârstnici. Studiul indică necesitatea unor investigații pe termen lung și a unor eșantioane mai mari pentru a confirma aceste rezultate și a dezvolta noi abordări pentru prevenirea deteriorării cognitive asociate cu îmbătrânirea. În plus, cercetările viitoare ar putea explora cum microbiomul oral influențează diferitele arii cognitive și potențialul său ca biomarker sau țintă terapeutică pentru declinul cognitiv.

sursa: News Medical