Dieta cu fasole demonstrează efecte prebiotice semnificative

Un nou studiu publicat în eBioMedicine a investigat impactul includerii fasolei albe (navy beans) în dieta obișnuită timp de opt săptămâni. Studiul s-a concentrat pe modul în care această schimbare dietetică afectează microbiota intestinală, precum și markerii și metaboliții circulanți, la persoanele obeze cu istoric de neoplazie colorectală și polipi precanceroși. Studiul a inclus și participanți care luau medicamente precum statine sau metformină.

Context:

Pacienții cu obezitate, diete nesănătoase și istoric de cancer colorectal sau polipi precanceroși adesea experimentează dezechilibre pe termen lung în microbiota lor intestinală, chiar și după tratamentul reușit al cancerului sau îndepărtarea polipilor. Ajustarea dietei pentru a modifica microbiota intestinală pare a fi o strategie promițătoare pentru gestionarea pacienților cu risc ridicat. Fasolea albă, un aliment bogat în nutrienți, accesibil și larg disponibil, acționează ca un prebiotic și poate juca un rol cheie în restabilirea diversității microbiotei intestinale.

Despre studiu:

În acest studiu, cercetătorii au supus toți participanții la o perioadă de echilibrare de patru săptămâni, urmată de împărțirea aleatorie în două grupuri. Primul grup (control) a constat în participanți cu o dietă obișnuită fără fasole uscată, iar celălalt grup (test) a început o dietă de intervenție de opt săptămâni. Dieta de intervenție a implicat adăugarea treptată a fasolei albe în dieta obișnuită a participanților (1 cană/zi) timp de opt săptămâni și a fost suplimentată cu 16 g de fibre dietetice, 14 g de proteine și 220 kcal.

Rezultate:

Studiul a început cu contactul inițial cu 240 de persoane, dintre care 71 și-au dat consimțământul de a participa. În cele din urmă, 69 de persoane au participat la procesul de 16 săptămâni, cu o rată de finalizare de 87%. Dintre aceștia, 48 de participanți au fost incluși în analiza intenției de tratament (ITT).

Intervenția de opt săptămâni a dus la o ușoară creștere a consumului de fibre pentru majoritatea participanților, care inițial aveau un aport de fibre dietetice sub pragul recomandat. Deși unii participanți au raportat balonare ușoară până la moderată și schimbări în obiceiurile intestinale, aderența generală la intervenția dietetică prescrisă în studiu a fost ridicată.

Concluzii:

Acest studiu a demonstrat că adăugarea unei căni de fasole albă prebiotică la dieta obișnuită a fost o strategie sigură și scalabilă pentru a modula microbiota intestinală a pacienților cu cancer colorectal, care s-ar putea să nu susțină alte schimbări dramatice fără suport.

Alimentele prebiotice arată potențialul de a deveni o componentă proeminentă a regimurilor dietetice adjuvante pentru pacienții cu boli inflamatorii intestinale și diabet.

Cercetările viitoare ar trebui să avanseze înțelegerea metaboliților și markerilor biologici care ar putea completa această strategie dietetică și să îmbunătățească rezultatele clinic relevante obținute cu alimentele prebiotice.