Etichetarea calorică pe meniuri: un risc pentru persoanele cu tulburări alimentare

Introducerea etichetării calorice pe meniurile restaurantelor, măsură menită să combată obezitatea, poate avea un impact negativ semnificativ asupra persoanelor cu tulburări alimentare, conform unui nou studiu publicat în BMJ Public Health. Cercetătorii de la King’s College London au analizat modul în care afișarea caloriilor influențează comportamentele și gândurile celor diagnosticați cu tulburări alimentare, concluzionând că această măsură poate exacerba simptomele și contribui la menținerea bolii.

Impactul negativ al etichetării calorice

Studiul a analizat 16 cercetări anterioare realizate în Regatul Unit, Statele Unite, Canada și Arabia Saudită, incluzând un total de 8.074 de participanți. Rezultatele au arătat că persoanele cu tulburări alimentare reacționează negativ la prezența caloriilor pe meniuri, manifestând schimbări comportamentale precum:

• evitarea restaurantelor și a meselor în oraș;
• accentuarea gândurilor și comportamentelor specifice tulburărilor alimentare;
• focalizarea exagerată asupra valorilor calorice, așa cum a fost evidențiat în studiile bazate pe urmărirea privirii (eye-tracking research).

De asemenea, unele persoane au raportat că afișarea caloriilor pe meniuri le-a consolidat convingerile legate de alimentație și le-a întărit comportamentele restrictive. Aceste descoperiri ridică întrebări serioase despre efectele colaterale ale politicilor de sănătate publică menite să reducă incidența obezității.

O măsură cu efecte secundare neglijate

În Regatul Unit, afișarea caloriilor pe meniurile restaurantelor a devenit obligatorie în 2022 pentru toate unitățile cu peste 250 de angajați, în încercarea de a combate creșterea alarmantă a obezității. Politici similare au fost implementate și în Statele Unite și Canada. Cu toate acestea, puține astfel de inițiative au luat în considerare potențialul impact asupra persoanelor cu tulburări alimentare.

Potrivit organizației Beat, care susține persoanele afectate de tulburări alimentare, aproximativ 1,25 milioane de persoane din Regatul Unit suferă de astfel de afecțiuni, iar numărul spitalizărilor cauzate de tulburările alimentare crește cu aproximativ 7% anual din 2005. Acest fenomen subliniază necesitatea de a regândi politicile de sănătate publică astfel încât să echilibreze prevenirea obezității cu protecția persoanelor vulnerabile.

Ce spun experții?

Dr. Tom Jewell, autor principal al studiului și lector în sănătate mintală la King’s College London, subliniază importanța unei abordări echilibrate în politicile de sănătate publică:

„Studiul nostru arată că persoanele cu experiență directă în tulburările alimentare sunt frustrate de faptul că nu sunt incluse în dezbaterea privind etichetarea calorică. Este esențial să găsim un echilibru între beneficiile și efectele negative ale acestor politici. Deși etichetarea calorică poate avea un impact modest asupra comportamentului alimentar general, trebuie să ne asigurăm că nu dăunează persoanelor cu tulburări alimentare.”

Dr. Nora Trompeter, coautoare a studiului și cercetătoare la University College London, atrage atenția asupra necesității unor studii suplimentare:

„Această cercetare oferă o perspectivă importantă asupra impactului etichetării calorice. În timp ce majoritatea cercetărilor se concentrează pe eficiența acestor măsuri în reducerea obezității, este crucial să analizăm și consecințele lor asupra persoanelor vulnerabile. De exemplu, niciunul dintre studiile analizate nu a inclus tineri, ceea ce indică o necesitate urgentă de a explora modul în care această măsură afectează adolescenții.”

Concluzii și recomandări

Rezultatele acestui studiu ridică semne de întrebare asupra eficienței etichetării calorice ca soluție universală pentru combaterea obezității. Cercetătorii sugerează că factorii decizionali ar trebui să ia în considerare impactul acestor măsuri asupra persoanelor cu tulburări alimentare și să exploreze alternative mai echilibrate, precum:

• oferirea unei opțiuni pentru meniuri fără informații calorice;
• educația nutrițională personalizată, adaptată nevoilor diferitelor grupuri de populație;
• promovarea unor abordări mai complexe pentru combaterea obezității, care să includă sănătatea mintală.

Într-o lume în care sănătatea publică este o prioritate, este esențial ca strategiile de prevenție să fie bazate pe dovezi științifice și să nu lase în urmă categoriile vulnerabile ale populației.