De ce te simți moleșit după masa de prânz și cum să alungi starea de somnolență?

Moleșeala sau somnolența este un fenomen des întâlnit după ingestia alimentelor. Uneori însă, acest aspect poate interfera cu activitățile cotidiene, punând pacientul într-o situație neplăcută.

Cauze pentru care te simți moleșit după masa de prânz

1. Hipoglicemia reactivă:

Mesele bogate în carbohidrați (glucide), pot atrage după sine această hipoglicemie reactivă, care conduce la o stare de fatigabilitate extremă. Poate fi acompaniată de: cefalee, iritabilitate și confuzie. Datorită hipersecreției de insulină, declanșată în urma ingestiei de glucide, organismul va primi drept răspuns, la finalul digestiei, o hipoglicemie drastică.

2. Triptofanul

Acest aminoacid esențial stimulează secreția de serotonină, neurotransmițător responsabil de ritmul nictemeral, motilitatea intestinală și modificările dispoziției. Consumul alimentelor bogate în acest aminoacid va produce, în urma ingestiei, o stimulare a pancreasului pentru a produce insulină, ceea ce în final va duce la apariția stării de oboseală.

3. Mareea alcalină

Această situație apare în primele 2 ore de la ingestie, în urma creșterii pH-ului sanguin. În urma procesului de digestie se produc niște substanțe alcaline ce se oglindesc prin creșterea pH-ului plasmatic gastric, ceea ce îl face mai alcalin decât pH-ul sângelui ce vine spre stomac în perioada digestiei.

4. Alocarea resurselor

Teoria conform căreia sângele și oxigenul se distribuie la fel ca și în mușchi în timpul efortului fizic nu a fost demonstrată, dar ar putea avea rol în somnolența postprandială.

5. Diabetul zaharat și hipotiroidismul

Diabetul reduce absorbția glucozei, iar hipotiroidismul constă în sinteza unei cantități mai mici de hormoni tiroidieni decât normală, importanți în metabolismul glucidic.

6. Gramajul porțiilor de mâncare

Mesele mari cantitativ, nesănătoase. Un regim alimentar sănătos, cu mese dese și reduse cantitativ, ar reprezenta alternativa sănătoasă.

7. Alergiile (1)

8. Supresia orexinei

Orexina este un neuropeptid cu rol în reglarea somnului și a stărilor de excitare. Este cel mai activ în hipotalamus. Nivelul acestui neuropeptid este crescut la pacienții cu narcolepsie (tulburare de somn cronică) . (2)
Consumul excesiv de carbohidrați conduce la hiperglicemie, ce atrage după sine scăderea nivelului de orexină. (1)

9. Inflamația

Citokinele precum TNF sau IL-1b, substanțe secretate în inflamație, pot scădea valorile orexinei. Preparatele ce favorizează stările inflamatorii pot scădea neuropeptidele excitatorii.

10. Leptina

Hormon responsabil pentru starea de sațietate, crește în inflamație și astfel se instalează starea de oboseală. Leptina crește mai mult după consumul de glucide decât după grăsimi sau proteine.

11. Activarea sistemului parasimpatic

Eliberarea hormonilor de către sistemul parasimpatic induce starea de relaxare și digestie, contribuind la fenomenul de oboseală postprandială.

12. Canabinoizii și orexina

Aceste substanțe formează un sistem contrabalansat (cantități mici de canabinoizi, cresc nivelul de orexină) și pot stimula starea de veghe.

13. Insulina și hipopotasemia

Hipoinsulinemia stimulează intrarea potasiului în celulă si duce la apariția hipopotasemiei în sânge. Scăderea potasiului se poate manifesta prin: fatigabilitate, slăbiciune musculară, paralizie. (1)

Simptomele moleșelii după masă

• fatigabilitate
• somnolență
• letargie
• senzație de plenitudine
• balonare
• stupoare
• regret
• desfacerea nasturilor de la pantaloni
• flatulență (3)

Cum să eviți somnolența postprandială

• 1. Evitarea alimentelor bogate în zahăr și carbohidrați, mai ales la prânz, poate preveni fatigabilitatea în a doua parte a zilei.
• 2. Activitatea fizică postprandială (mersul sau spălatul vaselor) stimulează digestia și combate efectele triptofanului.
• 3. Cofeina sau ceaiul (o cană, după masă) are efect stimulator.
• 4. Somnul (20-30 minute, postprandial) ajută la digestie și la evitarea efectelor somnolenței postprandiale.
• 5. Jurnalul meselor: pentru monitorizarea alimentelor ce produc somnolență si evitarea lor.
• 6. Gustările sănătoase, energizante pot avea un rol benefic în prevenția fatigabilității.
• 7. Evitarea alcoolului plin de zahăr, sare și carbohidrați datorită efectului sedativ. O alternativă ideală este consumul de apă sau sucuri naturale, fără zahăr, în timpul meselor.
• 8. Hidratarea adecvată (10 pahare/zi) contribuie la reducerea oboselii postalimentare.

Concluzii

• Un stil de viață sănătos, cu respectarea proporțiilor principiilor alimentare si cunoașterea propriului organism pot reduce sau remite somnolența postprandială.
• Mesele regulate, dese, în cantități mici însoțite de o hidratare adecvată contribuie la o stare de bine generală.