E normal să mă balonez atât de tare indiferent ce și cât mănânc?

Balonarea, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de „meteorism abdominal”, este o tulburare digestivă întâlnită frecvent, atât în rândul persoanelor adulte, cât și în rândul copiilor, și este cauzată de excesul de gaze la nivel gastrointestinal.

În majoritatea cazurilor balonarea apare în mod fiziologic, în urma meselor copioase. Pot fi descrise însă și cazuri în care balonarea poate fi datorată unor afecțiuni severe.

Conform cercetărilor realizate până în prezent, aproximativ 30% din populația mondială prezintă balonare. În România, balonarea este întâlnită în 67% din femei și aceasta din cauza schimbărilor fiziologice și hormonale care apar în organismul femeii. [1], [2]

Cauze și factori de risc

În absența eructațiilor și a flatulenței, gazele ajunse la nivelul intestinelor nu sunt eliminate și se acumulează în acea zonă, cu apariția secundară a balonării. La unii bolnavi, abdomenul se destinde cu câțiva cm, nefiind observată această mărire a volumului abdominal; la alții însă, dimensiunile abdominale sunt dublate pe perioada zilei, iar noaptea abdomenul revine la dimensiunile inițiale.

Factorii de risc care pot determina apariția balonării sunt reprezentați de următoarele aspecte:

• Consumul alimentelor bogate în amidon reîncălzite
• Fluctuațiile hormonale apărute în rândul femeilor
• Folosirea frecventă a gumei de mestecat
• Consumul anumitor alimente, precum fasole, broccoli, cerealele sau varză
• Stresul
• Tratamentul cu antibiotice
• Dispepsia neulceroasă
• Aerofagia
• Sindromul de intestin iritabil
• Gastropareza
• Boala celiacă
• Ascita
• Insuficiența pancreatică
• Ischemia miocardică
• Leucemiile
• Cancerul ovarian
• Tulburările de tranzit intestinal și de mobilitate
• Intoleranța la lactoză
• Toxiinfecțiile alimentare
• Excesul de dulciuri
• Administrarea anumitor anticoncepționale orale
• Fumatul
• Cafeaua
• Excesul de alcool
• Depresia
• Anxietatea
• Alimenteția hipersodată (excesul de sare)
• Consumul de apă în timpul mesei
• Băuturile acidulate. [3], [4], [5]

Semne și simptome clinice

Balonarea este descrisă din punct de vedere clinic drept o senzație de plenitudine abdominală. În cele mai multe cazuri, balonarea este însoțită și de alte manifestări clinice precum durere sau disconfort abdominal, eructații, flatulență, inapetență, tulburări de tranzit intestinal, greață, diaree sau contipație, rar vărsături.

Balonarea poate apărea în condiții fiziologice, în urma consumului unor alimente descrise mai sus, în urma administrării unor medicamente, sau în urma unor practici vicioase amintite anterior (precum consumul de apă în timpul mesei, etc.). Apariția însă a unor stări de balonare în lipsa consumului de cafea și a alimentelor favorizante, în lipsa administrării unor medicamente, în lipsa fumatului sau a consumului excesiv de alcool, etc., trebuie investigată, mai ales atunci când este însoțită și de alte manifestări clinice care pot sugera apariția unei anumite afecțiuni.

În continuare, vom prezenta cele mai frecvente afecțiuni însoțite de balonare și taboul clinic care le caracterizează:

• Aerofagia este descrisă de bolnavii în cauză ca fiind un disconfort abdominal determinat de senzația de prea plin apărută în urma înghițirii aerului în timpul meselor. Aerofagia poate fi însoțită de alte manifestări clinice specifice precum balonare, inapetență, diaree și scădere în greutate.

• Ocluzia intestinală constă în blocarea totală sau parțială a tranzitului intestinal și este frecvent localizată la nivelul intestinului subțire. Bolnavii cu ocluzie intestinală pot prezenta diferite manifestări, în funcție de localizarea sindromului ocluziv, astfel: crampe abdominale însoțite de balonare, distensie abdominală, constipație și vărsături în ocluzia intestinului subțire, durere abdominală însoțită de balonare și distensie abdominală în ocluzia intestinului gros, diaree în ocluziile parțiale și constipație în ocluziile totale.

• Sindromul de intestin iritabil se caracterizează prin apariția unor tulburări colice, apărute cu predominanță la nivelul intestinului gros. Din punct de vedere clinic, sindromul de intestin iritabil se caracterizează prin dureri abdominale colicative care se remit în urma defecației, balonare, diaree alternând cu constipația, nevoia imperioasă de a defeca și senzația de defecație incompletă, grețuri și oboseală.

• Gastropareza este o afecțiune cronică digestivă caracterizată prin apariția unor tulburări de eliminare a materiilor fecale prin defecație și întârzierea golirii stomacului. Din punct de vedere clinic, gastropareza se caracterizează prin balonare, senzația de sațietate precoce apărută în urma consumării unor cantități reduse de mâncare, vărsături cu alimente nedigerate apărute la câteva ore după masă, pirozis, regurgitații, dureri abdominale la nivelul etajului abdominal superior, inapetență, spasme digestive, malnutriție, scădere ponderală.

• Boala celiacă este o afecțiune intestinală apărută pe teren autoimun, caracterizată prin intoleranța organismului la gluten. Din punct de vedere clinic boala celiacă se caracterizează prin balonare și disconfort abdominal însoțite de diaree, fatigabilitate, scădere ponderală, vărsături și slăbiciune.

• Ascita reprezintă acumularea de lichid în interiorul cavității abdominale și se caracterizează din punct de vedere clinic prin distensie abdominală, balonare, durere abdominală, pirozis, regurgitații, sindrom dispeptic (cu inapetență, indigestie, grețuri și vărsături), dispnee și ortopnee.

• Insuficiența pancreatică este reprezentată de incapacitatea pancreasului de a secreta suficiente enzime digestive și substanțe chimice pentru a asigura o bună desfășurare a digestiei. Bolnavii cu insuficiență pancreatică pot acuza disconfort sau durere abdominală, balonare, senzație de plenitudine, diaree, emisia de scaune urât mirositoare, scădere ponderală.

• Intoleranța la lactoză este o afecțiune caracterizată prin sensibilitatea bolnavului față de una din enzimele prezente în lapte - lactoza. Din punct de vedere clinic, boala se caracterizează prin crampe abdominale, balonare, amețeli, eructații și flatulență, diaree.

• Toxiinfecțiile alimentare sunt boli digestive infecțioase apărute în urma contaminării apei și a alimentelor cu diferiți agenți patogeni (bacterii, virusuri sau paraziți), care determină apariția unei inflamații la nivelul mucoasei digestive. Bolnavii diagnosticați cu toxiinfecție alimentară pot acuza dureri abdominale colicative difuze, balonare, tulburări de tranzit intestinal, diaree, febră, grețuri și vărsături, stare generală alterată.

• Leucemiile sunt afecțiuni maligne ale sângelui caracterizate prin afectarea celulelor stem hematopoietice și oprirea procesului de diferențiere și maturizare celulară într-un stadiu precoce. Din punct de vedere clinic, leucemiile pot fi caracterizate prin sindrom anemic (paloare tegumentară, dispnee, astenie, oboseală, tahicardie, palpitații), diferite tipuri de infecții, sindrom hemoragipar (echimoze, peteșii, gingivoragii, etc.), dureri osoase, adenopatii multiple, splenomegalie, hepatomegalie, balonare, leziuni cutanate leucemice, etc.

• Cancerul ovarian este reprezentat de apariția unei formațiuni tumorale maligne la nivelul ovarului, care poate determina apariția unor manifestări clinice precum durere abdominală, abdomino-pelvină sau lombară, scurgeri vaginale anormale, hemoragii vaginale în postmenopauză, astenie, creșterea în dimensiuni a abdomenului, dispareunie, scădere ponderală, dispnee, disurie, eructații, balonare, grețuri, indigestie, diaree sau contipație. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic. Investigații imagistice

În caz de apariție și persistență îndelungată a senzației de balonare se recomandă efectuarea unor investigații pentru a identifica factorul etiologic care a dus la apariția balonării.

Astfel, se recomandă efectuarea următoarelor investigații paraclinice:

• Radiografie și ecografie abdominală (dacă se suspicionează aerofagia, ocluzia intestinală, gastropareza sau ascita)
• Endoscopie digestivă superioară și capsulă endoscopică (în caz de suspiciune a bolii celiace și a sindromului de intestin iritabil)
• Tomografie computerizată (CT) și rezonanță magnetică nucleară (RMN)
• În caz de suspiciune a cancerului ovarian se recomandă ecografie abdomino-pelvină, CT, biopsie și examen histopatologic
• În leucemii se recomandă examinarea frotiului de sânge periferic, mielograma, analiza citogenetică și moleculară, hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui, puncția osoasă
• Teste serologice pentru identificarea agentului patogen care a determinat apariția toxiinfecțiilor alimentare
• Teste genetice pentru diagnosticarea intoleranței la lactoză, teste care măsoară absorbția de lactoză în sistemul digestiv, teste care măsoară cantitatea de hidrogen în respirație. [1], [2], [3], [4], [5]

Tratament

Tratamentul administrat în cazul stărilor de balonare poate fi etiologic, de corectare a bolii de fond care a dus la apariția meteorismului abdominal sau simptomatic, de combatere și ameliorare a balonării în sine.

Tratament etiologic

Tratamentul administrat pentru corectarea balonării vizează în primul rând îndepărtarea factorilor favorizanți (renunțarea la administrarea de antibiotice sau anumite anticoncepționale orale, evitarea alimentelor amintite anterior care pot determina balonare, reducerea consumului de alcool și de cafea, renunțarea la fumat, adoptarea unui regim alimentar hiposodat, evitarea băuturilor acidulate și a excesului de dulciuri, etc.) care au dus la apariția meteorismului abdominal. Administrarea de probiotice poate fi, de asemenea, utilă.

În cazul în care senzația de balonare persistă chiar și în urma îndepărtării factorilor favorizanți, se recomandă consultarea unui gastroenterolog care va pune diagnosticul corect și va administra tratamentul corespunzător în caz de apariție a unei afecțiuni gastrointestinale.

În cazul stărilor de balonare apărute în contextul unor afecțiuni gastrointestinale, se recomandă corectarea bolii de bază.

• Pentru remisiunea aerofagiei se pot administra ceaiuri de plante, argile absorbante, dimeticon sau simeticonă (Espumisan) care acționează prin distrugerea bulelor de aer de la nivel intestinal, cărbune activ.
• Tratamentul ocluziilor intestinale se realizează pe cale chirurgicală și constă în excizia segmentului de intestin ocluzionat și refacerea continuității intestinale.
• Tratamentul administrat în gastropareză constă în adoptarea unui regim alimentar echilibrat, cu evitarea grăsimilor și a alimentației bogate în fibre (precum varza sau broccoli). Ca medicație, Metoclopramidul este principalul medicament administrat care stimulează contractarea normală a musculaturii gastrice (prokinetic).
• Tratamentul sindromului de intestin iritabil presupune adoptarea unei alimentații echilibrate (fără alimente hiperprocesate, fără prăjeli și fast-food, cu evitarea alcoolului, a cofeinei, a băuturilor carbogazoase și a dulciurilor), hidratare corespunzătoare, adoptarea unui program regulat de exerciții fizice, administrarea de probiotice, antidiareice (Imodium) și laxative (doar dacă este necesar).
• Tratamentul bolii celiace constă în adoptarea unui regim alimentar fără gluten, suplimentarea dietei alimentare cu calciu și fier (mai ales la copii), iar în formele severe se administrează corticoterapie.
• Tratamentul administrat în cazul ascitei vizează boala de fond care a dus la apariția acesteia. În formele severe cu acumularea unor cantități mari de lichid în cavitatea abdominală se efectuează paracenteza pentru evacuarea lichidului ascitic.
• În cazul insuficienței pancreatice se recomandă adoptarea unui regim alimetar echilibrat, fără grăsimi, bogat în fibre, administrarea suplimentelor alimentare pe bază de vitamine și minerale și renunțarea la consumul de alcool.
• În cazul intoleranței la lactoză se recomandă adoptarea unei diete alimentare delactozate și administrarea sub formă medicamentoasă a lactazei, o enzimă naturală care favorizează descompunerea lactozei și stimularea sistemului imunitar.
• Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare constă în efectuarea lavajului gastric, administrarea de Furazolidon pe cale orală sau Hidroxietilamidon pe cale intravenoasă, corectarea sindromului de deshidratare.
• Tratamentul administrat în cazul leucemiilor constă în polichimioterapie și transplant allogenic de celule stem.
• Tratamentul cancerului ovarian se poate realiza prin chimioterapie, radioterapie și tratament chirurgical, administrate combinat sau secvențial, în funcție de stadiul de evoluție a bolii și de statusul bolnavei.

Tratament simptomatic

Tratamentul simptomatic de combatere și ameliorare a senzației de balonare și a crampelor abdominale care o însoțesc deseori se poate realiza pe cale medicamntoasă (administrarea cărbunelui medicinal sau a simeticonei - Espumisan) sau naturistă (administrarea ceaiului de mușețel, de cimbru, de mentă, de busuioc, de păpădie sau de salvie). [1], [2], [3], [4], [5]