De ce nu mai poate merge (cauzele incapacității de a mai merge)

Incapacitatea de a merge poate avea la bază una sau mai multe cauze. De regulă, persoanele care nu pot merge întâmpină și dificultăți în a sta în picioare sau jos fără ajutor. În termeni medicali incapacitatea parțială sau totală de a merge poartă numele de abazie.

Simptome

Cum incapacitatea de a merge este mai mult un simptom decât o boală în sine, este frecvent asociată și cu alte semne sau simptome. Persoanele care nu mai pot merge merge pot avea și următoarele simptome: (1, 2, 3)

• O rotire neobișnuită a trunchiului
• Dificultăți în echilibrarea corpului
• Dificultăți în menținerea posturii – astfel, dacă o persoană este împinsă ușor pentru a i se verifica postura nu are capacitatea de a-și recăpăta poziția
• Slăbiciune sau postură atipică
• Tremur
• Pierderea parțială sau totală a controlului motor
• Necesitatea de susținere din partea celor din jur sau sprijinirea de pereți sau mobilă
• Împiedicare și cădere.

De ce nu mai poate merge (cauzele incapacității de a mai merge)

Nu se știe cu exactitate cauza incapacității de a merge. Doctorii cred că afecțiunea este cauzată de o combinație între o problemă la nivelul mușchiului triceps sural, neuropatia periferică și o postură neadecvată. De asemenea, diabetul, leziuni ale măduvei spinării sau traume ale cortexului motor din creier pot cauza simptome similare. Este posibil inclusiv ca simptomele să apară fără o anumită cauză neurologică. (4)

În acest context, doctorii cred că cea mai probabilă cauză a incapacității de a mai merge este neuropatia periferică. Existența unei traume la nivelul nervilor periferici care leagă picioarele de cortexul somatosenzorial primar din girusul postcentral din creier afectează stabilitatea, stabilitatea și mersul. (4)

Mai apoi, slăbiciunea mușchiului triceps sural a fost observată la mulți pacienți cu incapacitatea temporară sau permanentă de mers. Această slăbiciune musculară poate fi cauzată de o miopatie în acea grupă musculată. Trebuie știut, de asemenea, că mușchiul triceps sural este format și doi mușchi uniți, gastrocnemius și soleus; aceștia sunt esențiali pentru menținerea unei posturi drepte atunci când stai în picioare. (5)

Existența unei leziuni sau traume la nivelul măduvei spinării este o altă posibilă cauză a incapacității de a mai merge. Pe lângă problemele de mers persoanele cu traume ale măduvei spinării se confruntă și cu probleme la mușchii șoldului. (4, 5)

Alte cauze includ atacul vascular cerebral, o problemă legată de sistemul nervos central și nu de cel periferic, o aliniere defectuoasă în zona șoldului, a genunchiului sau a gleznei, distrofia musculară, artrita, unele afecțiuni autoimune care afectează mușchii sau nervii și astfel împiedică mersul normal, o traumă spontană (de exemplu, un accident sau căderea în cazul persoanelor vârstnice), folosirea excesivă a picioarelor; din acest punct de vedere, picioarele reprezintă cea mai stresată (fizic) parte a corpului iar forțarea lor precum și înaintarea în vârstă reprezintă factori de risc.

Diagnostic

Doctorul va realiza un examen fizic și va trece în revistă simptomele și istoricul medical. De asemenea, va observa mersul sau încercarea de mers. Este posibil să realizeze unele teste pentru a verifica reacțiile nervilor sau a funcțiilor musculare. Acestea sunt folosite pentru a vedea dacă mersul este afectat de o problemă structurală. (6)

În plus, medicul specialist poate recomanda teste de imagistică pentru a vedea dacă există fracturi sau oase vătămate. Un astfel de test este recomandat mai ales dacă ai avut un accident sau ai căzut. Un test în profunzime precum RMN-ul poate verifica existența unor probleme la nivelul tendoanelor sau ligamentelor.

Tratamentul incapacității de a mai merge

Tratamentul depinde de cauza apariției incapacității de a merge. Administrarea unor medicamente poate reduce din oboseală, durere și înțepeneala mușchilor. De asemenea, fizioterapia poate fi folosită cu succes pentru a îmbunătăți postura și poziția la mers. Folosirea unor bastoane sau a cadrelor speciale sprijină pacientul și îi vin în ajutor pentru a-și obține independența. La acestea se adaugă exercițiile ușoare de yoga care pot reduce oboseala, susține musculatura și oferă flexibilitate atât a picioarelor cât și a întregului corp. Crearea unui mediu sigur, fără cabluri sau covoare cu potențial periculos, ajută, de asemenea, la prevenirea unor viitoare accidentări. În cazurile în care este vorba de paralizii există șanse mici de recuperare a capacității de a merge. (6)