Zero calorii - ce se întâmplă în corpul tău dacă nu mănânci nimic?

Un regim alimentar echilibrat este foarte important pentru a menține o cât mai bună funcționalitate a organismului. Mesele împărțite pe parcursul zilei sunt esențiale pentru a menține niveluri ale glucozei bune pentru o cât mai bună activitate zilnică. În momentul în care organismul nu mai primește alimente, o serie de modificări apar pentru a asigura cât mai mult posibil supraviețuirea.
În primele 6 ore organismul funcționează aproximativ normal. Glucoza care este depozitată la nivelul ficatului sub formă de glicogen este utilizată pentru a alimenta organismul. Aproximativ 25% din energia generată de glucoza formată este utilizată pentru a asigura o funcționalitate normală a creierului. Restul energiei obținute este preluată de către fibrele musculare și de către celulele roșii sangvine.

După aproximativ 6 ore depozitele de glicogen de la nivel hepatic se epuizează și nivelul glicemiei începe să scadă. Secundar scăderii glicemiei, celulele transmit semnale către creier deoarece necesită suplimentare cu molecule generatoare de energie. Acest semnal este tradus la nivel cerebral sub forma senzației de foame. Pentru a putea menține un substrat energetic circulant, metabolismul organismului este comutat pe folosirea lipidelor stocate pentru a produce energie. Acest proces se numește cetoză și constă în producerea de corpi cetonici (acidul acetic, acetona și acidul betahidroxibutiric) din acizii grași în momentul în care depozitele de glicogen de la nivel hepatic sunt epuizate. Metabolismul cerebral este preluat în cea mai mare parte de către corpii cetonici rezultați prin cetogeneză în pricipal în mitocondriile celulelor hepatice.

În ziua a patra, organismul va funcționa în proporție de aproximativ 70%, pe baza energiei obținute din corpii cetonici. (1), (3), (4)

După 72 de ore organismul începe să se autodigere utilizând alte surse ca substrat energetic. Astfel, organismul începe să folosească depozitele proteice pe care le scindează în aminoacizi. Aminoacizii sunt eliberați în torentul sangvin de unde sunt preluați și utilizați în procesul de gluconeogeneză (transformarea acizilor grași în noi molecule de glucoză). Deși în acest mod organismul furnizează glucoză ca substrat energetic pentru continuarea activității cerebrale, proteinele respective sunt obținute prin topirea masei musculare. (1), (4)

După aproximativ 1 sau 2 săptămâni, secundar lipsei de vitamine sau de minerale, sistemul imun prezintă modificări patologice. Alte funcții ale organismului încep să funcționeze la minimum, în încercarea de a conserva energia pentru funcțiile necesare pentru supraviețuire. Astfel, funcții precum menstruația sau libidoul sunt inhibate. (4)

Lipsa alimentării conduce la deces în aproximativ 3 săptămâni, până la 70 de zile. Durata de timp este variabilă în funcție de gradul de hidratare din această perioadă și în funcție de nivelul de depozite lipidice. (1)

În general, ca rezultat al lipsei alimentației pot apărea două patologii: marasmul sau kwashiorkorul. Manifestările clinice sunt puțin diferite. Astfel, stare de denutriție se manifestă prin:

• fatigabilitate,
• dificultatea menținerii unei temperaturi corporale adecvate,
• diaree,
• inapetență,
• slăbiciune,
• respirații cu o frecvență mai mică,
• piele uscată,
• căderea părului,
• senzație de amorțeală sau de furnicături la nivelul membrelor,
• apariția de echimoze.

Marasmul este caracteristic copiilor mici și bebelușilor, iar tabloul clinic poate fi conturat de: scădere în greutate, deshidratare, diaree cronică și contracția stomacului.

Kwashiorkor debutează pe fondul lipsei de proteine, iar manifestările clinice sunt de tipul edemelor generalizate (anasarca), ascită (acumularea de lichid la nivel peritoneal secundar lipsei de proteine care să menține diferențele presionale normale) și incapacitatea de a crește sau de a câștiga în greutate. (2), (4)