Mistere ale corpului uman

Mistere ale corpului uman

©

Autor:

Mistere ale corpului uman

Timp de ani de zile, studenÈ›ii de la medicină au fost învățaÈ›i că în organismul uman există 78 de organe. Acest număr a fost, ulterior revizuit prin anunÈ›area unui nou organ numit interstiÈ›iu sau mezenter. Acesta este o parte din tractul digestiv care transportă sânge È™i lichid limfatic între intestin È™i restul corpului.

Cercetătorii din Irlanda au dezvăluit că interstiÈ›iul este de fapt o structură continuă, care întregeÈ™te numărul de organe din corpul uman până la un total de 79. (1)

Descoperirea ADN-ului este mai veche de un secol, în timp ce tehnologiile imagistice precum imagistica prin rezonanță magnetică au apărut doar cu câteva decenii în urmă. Astfel, aceste progrese relativ recente, dar inovatoare, arată cum începem să înÈ›elegem complexitatea corpului uman.

Alte mistere ale corpului uman care nu au fost încă rezolvate de către cercetătorii sunt:

De ce avem amprente digitale?

Știm cu toÈ›ii că amprentele noastre sunt unice, iar două persoane nu pot avea aceleaÈ™i amprente, nici măcar în cazul gemenilor.

Timp de mulÈ›i ani, oamenii de È™tiință credeau că aceste tipare, care odată analizate digital corespund doar unei singure persoane, sunt acolo pentru a ajuta degetele umane să prindă lucrurile, dar se pare că amprentele îngreunează de fapt interacÈ›iunea pielii cu obiectele. Deci nu au nimic de-a face cu prinderea È™i mânuirea obiectelor. (2) DeÈ™i există câteva teorii cu privire la scopurile evolutive ale amprentelor, inclusiv faptul că ne protejează degetele sau oferă sensibilitate la atingere, oamenii de È™tiință nu au reuÈ™it să dea o explicaÈ›ie definitivă.

De ce avem apendice?

Ca organ care provoacă multă durere multor oameni È™i a cărui operaÈ›ie de eliminare nu are niciun efect asupra corpului nostru, apendicele este încă un mister pentru cercetători.

Timp de mulÈ›i ani, oamenii de È™tiință au fost de acord că, în timp ce un strămoÈ™ uman consumator de plante avea nevoie de apendice pentru digestie, odată cu procesul de evoluÈ›ie a oamenilor, acesta a rămas de-a lungul timpului, dar nu are o funcÈ›ie reală pentru oamenii moderni.

Cu toate acestea, o altă teorie a devenit din ce în ce mai populară în comunitatea È™tiinÈ›ifică în ultimul timp, postulând că organul de tip tubar de fapt găzduieÈ™te È™i protejează o serie de bacterii bune. (3)

De ce avem o mână dominantă?

Suntem obiÈ™nuiÈ›i să avem o mână dominantă È™i să identificăm oamenii drept „dreptaci” sau „stângaci”. Cercetătorii nu au putut aduce o explicaÈ›ie È™tiinÈ›ifică pentru care avem o mână cu o funcÈ›ionalitate semnificativ mai bună decât cealaltă. Desigur, există unii oameni care pot folosi ambele mâini cu o îndemânare egală.

De ce căscăm?

Căscăm de multe ori È™i încă de când suntem mici, dar oamenii de È™tiință totuÈ™i încă nu au găsit o explicaÈ›ie pentru motivul pentru care o facem. DeÈ™i nu există lipsă de teorii, adevăratul motiv pentru căscat rămâne un mister. O teorie sugerează că atunci când căscăm ne reglăm temperatura creierului nostru, deoarece privarea de somn sau plictiseala pot determina scăderea temperaturii creierului. (4)

Altele sugerează că atunci când căscăm tindem să dăm corpului nostru un impuls, mai ales că după ce căscăm, creÈ™te rata inimii, iar muÈ™chii ochilor devin tensionaÈ›i. (5)

De ce avem tipuri de sânge?

Ca în cazul apandicelui, diferitele tipuri de sânge ale oamenilor furnizează indicii cu privire la istoria noastră evolutivă. Diferitele tipuri de sânge au abilități variate de a lupta împotriva diferitelor infecÈ›ii, iar oamenii de È™tiință cred că au început să se dezvolte acum 20 de milioane de ani în strămoÈ™ii umani. (6) Cu toate acestea, oamenii de È™tiință nu au găsit o teorie definitivă sau teorii care să explice de ce tipurile de sânge diferă între oameni.

De ce visăm?

Oamenii petrec aproape o treime din viaÈ›a lor dormind, dar È™tiinÈ›a are o înÈ›elegere precară a modului în care visăm È™i de ce o facem. Dacă până în prezent, s-a arătat că somnul REM È™i ratele de inimă cresc atunci când visăm, nu există o siguranță cu privire la scopul visului. O teorie populară sugerează că modul în care visăm trădează mecanismul prin care creierul nostru sortează amintirile din timpul zilei, hotărând care dintre acestea sunt valoroase È™i care sunt irelevante. (7) AlÈ›i oameni de È™tiință, însă, cred că visul nu serveÈ™te deloc unei funcÈ›ii reale È™i că este exact ceea ce face mintea noastră atunci când este desprinsă de realitate. (8)

De ce avem viruÈ™i în corpul nostru?

Oamenii posedă atât de mulÈ›i microbi în interiorul trupurile lor, încât reprezintă de fapt câteva kilograme din greutatea corporală. MulÈ›i dintre ei au motive bune să fie acolo - ajută la digestie, vindecă tăieturile sau luptă împotriva bolii. Majoritatea, totuÈ™i, sunt viruÈ™i ai căror scopuri nu sunt încă cunoscute.

De ce sunt È™i alte primate mult mai puternice decât noi?

În multe feluri, corpurile umane sunt extrem de asemănătoare cu cele ale altor primate, cum ar fi cimpanzeii, mai exact au structuri musculare foarte asemănătoare. Cu toate acestea, rudele noastre cele mai apropiate de primate sunt cu 1,35% ori mai puternice decât noi, aÈ™adar oamenii au dezvoltat fibre musculare mai puÈ›in puternice decât ale primatelor. (9) Cu toate acestea, aceste fibre musculare permit oamenilor o rezistență mai mare decât în cazul primatelor. Spre exemplu, au permis comportamente umane timpurii cum ar fi vânătoarea È™i hrănirea, iar, astăzi, acestea sunt motivul pentru care o persoană poate alerga la un maraton în timp ce o maimuță nu poate. Dar, în ciuda tuturor acestor avantaje umane, raportul disproporÈ›ionat de forță este încă suficient de semnificativ pentru a stârni curiozitatea oamenilor de È™tiință.

De ce râsul este contagios?

Da, râsul este contagios È™i nu doar metaforic. Oamenii de È™tiință au descoperit că emoÈ›iile puternice pot provoca, de fapt, activitatea creierului diferitelor persoane să se sincronizeze. (10)

Studiile arată că râsetele sunt legate de condiÈ›ia oamenilor de a fi creaturi sociale. De fapt, psihologii au descoperit că oamenii au de aproape 30 de ori mai multe È™anse să râdă când se găsesc în situaÈ›ii sociale. Teoria actuală sugerează că râsetele sunt contagioase, deoarece oamenii sunt fiinÈ›e empatice. Creierul eliberează endorfine când râdem È™i aceste substanÈ›e chimice ne fac să ne simÈ›im confortabil È™i în siguranță. (11)

AÈ™adar, deÈ™i È™tiinÈ›a ne-a permis să descifrăm o varietate amplă de mistere ale organismului uman, iar, pe când unele dintre ele rezonează cu situaÈ›ia reală, altele fie au explicaÈ›ii confuze, fie explicaÈ›iile lipsesc cu desăvârÈ™ire, făcându-le mai greu de înÈ›eles.


Data actualizare: 14-11-2019 | creare: 25-09-2018 | Vizite: 1577
Bibliografie
1. Scientists ‘Discover’ New Organ Hidden in the Human Body. Url: https://mysteriousuniverse.org/2018/03/scientists-discover-new-organ-hidden-in-the-human-body/
2. Fingerprints do not improve grip friction. Url: https://phys.org/news/2009-06-fingerprints-friction.html
3. Evolution of the appendix: A biological 'remnant' no more. Url: https://phys.org/news/2009-08-evolution-appendix-biological-remnant.html
4. Yawns Are Cool. Url: https://kids.frontiersin.org/article/10.3389/frym.2017.00052
5. Yawning might serve a social function (to communicate boredom) and a physiological function (regulation of body state).. Url: https://www.loc.gov/rr/scitech/mysteries/yawn.html
6. A Brief History of Human Blood Groups. Url: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3595629/
7. Sleep, dreams, and memory consolidation: The role of the stress hormone cortisol. Url: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC534695/
8. On Dreams and Motivation: Comparison of Freud’s and Hobson’s Views. Url: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5216045/
9. How chimps outmuscle humans. Url: http://www.sciencemag.org/news/2017/06/how-chimps-outmuscle-humans
10. Why Is Laughter Contagious?. Url: https://www.npr.org/2016/03/04/468877928/why-is-laughter-contagious?t=1537789374772
11. 9 Biggest Unsolved Mysteries About the Human Body. Url: https://www.rd.com/health/wellness/human-body-mysteries/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum