Cum afectează alcoolul creierul - pe termen scurt și lung (studii)

Multă lume bea alcool pentru a se relaxa alături de prieteni sau în scop de socializare. Însă prea mult alcool poate afecta sănătatea inclusiv creierul, pe termen scurt și lung. Iată care sunt efectele pe termen scurt și efectele pe termen lung ale alcoolului asupra creierului.

Ce efecte are alcoolul asupra creierului, pe termen scurt

Intoxicația cu alcool apare la consumul pe termen scurt de alcool iar simptomele depind de cantitatea consumată, de cât de mult bei în general, de greutatea persoanei, de starea generală de sănătate și de structura sa genetică unică. Uneori, efectele asupra creierului apar după doar un pahar. În funcție de factorii de mai sus, alcoolul poate cauza numeroase efecte asupra creierului de la cele mai simple și trecătoare la unele grave:

• Stare de confuzie mintală
• Probleme în menținerea stării de conștiință
• Probleme de gândire pe termen scurt
• Probleme de memorie și pierderi de memorie pentru perioada în care s-a consumat alcool și după
• Încetinirea timpilor de reacție la stimuli
• Afectarea neurotransmițătorilor din creier. Acești neurotransmițători sunt implicați și în reglarea comportamentelor și a emoțiilor
• Afectarea judecății raționale – persoanele pot decide să conducă în stare de ebrietate sau să participe la activități precum vandalism sau sex neprotejat. În cazul celor care suferă de depresie sau tulburare bipolară simptomele pot fi exacerbate
• Convulsii
• Deces – mai ales, asociat cu un consum excesiv pe termen scurt. (1,2)

Ce efecte are alcoolul asupra creierului, pe termen lung

Consumul cronic de alcool poate afecta semnificativ în definitiv multe organe ale corpului inclusiv creierul. Printre aceste efecte se numără:

• Simptomele sevrajului de alcool – atunci când o persoană încearcă să se lase de alcool se pot confrunta cu halucinații, delir și convulsii (3)
• Schimbarea structurii creierului – consumul excesiv pe termen lung poate duce la reducerea volumului creierului (4)
• Afectarea funcțiilor cognitive – vorbirea, memoria, puterea de concentrarea, capacitatea de a învăța lucruri noi pot avea de suferit. De asemenea, pot apărea probleme în zonele din creier asociate cu rezolvarea problemelor și controlul impulsurilor. Combinate, acestea pot crește riscul de demență asociată consumului de alcool. În plus, demența pe fond alcoolic scade capacitatea individului de a se putea lăsa de băut (5)
• Sindromul Wernicke-Korsakoff – o tulburare neurologică care apare la consumatorii cronici de alcool. Aproximativ 80% dintre persoanele cu un consum excesiv de alcool au un deficit de tiamină. Prin urmare, majoritatea acestor persoane au o probabilitate mai mare de a dezvolta sindromul Wernicke-Korsakoff. Se manifestă prin mișcări bruște ale ochilor pe fondul paraliziei nervilor, stare de confuzie, dificultăți în menținerea echilibrului, probleme de memorie, schimbarea stării de spirit, probleme de judecată (6)
• Un risc mai mare de anxietate și depresie – nu se știe exact cum funcționează această legătură. Dacă persoanele alcoolice dezvoltă depresie sau dacă persoanele depresive ajung să consumă cantități mari de alcool pentru a scăpa, pe moment, de simptome. Chiar dacă alcoolul poate atenua simptomele pe termen scurt, pe termen lung care stimula anxietatea și depresia și poate crește riscul de probleme de somn (7,8)

Consumul excesiv de alcool poate avea efecte periculoase asupra creierului atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Reprezentanții industriei de alcool recomandă un consum responsabil însă fără a spune ce înseamnă acest lucru. Pentru unele persoane chiar și un pahar de vin poate fi prea mult iar dacă vorbim de tărie volumul periculos scade semnificativ. (9,10,11)

Așa cum arată Organizația Mondială a Sănătății într-un raport din ianuarie 2023, orice nivel de alcool din sânge poate fi periculos. Așa cum spun aceste autorități nu contează neapărat băutura aleasă ci conținutul de alcool. (12)