Efectele consumului exagerat de antibiotice

Secolul XX este marcat de unul dintre cele mai importante progrese înregistrate de domeniul medical de-a lungul timpului: descoperirea și utilizarea primelor antibiotice.
În sens larg, antibioticele reprezintă substanțe active utilizate cu succes în tratamentul proceselor infecțioase de natură bacteriană. Cu toate acestea, în ciuda eficienței ridicate a antibioticelor, consumul exagerat al acestora poate avea consecințe grave atât la nivel individual, cât și asupra sănătății publice.

Ce înseamnă consum exagerat de antibiotice?

Consumul exagerat de antibiotice poate însemna:

• consum de antibiotice în situații inadecvate,
• consum de antibiotice pe o perioadă prea scurtă sau prea lungă de timp (1).

Când ar trebui/nu ar trebui consumate antibiotice?

Procesele infecțioase pot fi cauzate de bacterii sau virusuri. Deși, ambele categorii de agenți patogeni pot produce simptome similare în urma infecției, modul lor de acțiune este diferit.

Bacterii

Răspândirea bacteriilor în lumea vie este ubicuitară, astfel încât nu toate bacteriile produc efecte negative asupra speciei umane. Mai mult, se estimează că microbiomul unei persoane cu masa de 70 kg cuprinde, în medie, 39 trilioane de bacterii. Există însă și bacterii nocive, care în urma procesului de multiplicare, pot produce daune organismului uman prin perturbarea diferitelor procese fiziologice. Antibioticele sunt adecvate pentru tratamentul acestor infecții, deoarece împiedică dezvoltarea și multiplicarea bacteriană. (2, 3)

Virusuri

Virusurile, pe de altă parte, reprezintă, în mod obligatoriu, paraziți intracelulari. Acestea necesită în permanență prezența unei celule gazdă, care să le permită replicarea. În cazul infecțiilor virale, administrarea de antibiotice nu are efect. (2)

Astfel, antibioticele pot fi utilizate doar la recomandarea medicului și exclusiv în tratamentul infecțiilor bacteriene. Cele mai frecvente cazuri în care este necesară prescripția de antibiotice sunt:

• infecții urinare
• pneumonie
• unele afecțiuni ale tegumentului (rozacee, acnee)
• tuse convulsivă
• dureri în gât (doar pentru cele cauzate de infecția cu streptococ).

Consumul de antibiotice nu este recomandat în următoarele cazuri:

• răceală
• gripă
• 90% din cazurile de bronșită (doar 10% din cazurile de bronșită sunt produse de infecții bacteriene)
• unele infecții ale urechii la copii
• orice alt tip de infecție virală.

De asemenea, infecțiile comune de natură bacteriană, precum sinuzitele, pot trece de la sine în absența unui antibiotic. (1, 4, 5, 6)

Efectele negative ale consumului exagerat de antibiotice

Atât consumul de antibiotice în situații inadecvate, cât și administrarea îndelungată a acestora pot avea consecințe semnificative asupra stării de sănătate, precum:

1. Dezvoltarea unor tulpini bacteriene rezistente la antibiotice

Rezistența tulpinilor bacteriene la antibiotice nu reprezintă un concept nou. Această provocare a fost întâlnită inițial la scurt timp după descoperirea și utilizarea primului antibiotic – penicilina (1928), față de care Staphylococcus aureus prezenta o rezistență foarte ridicată. Cu toate acestea, dezvoltarea de noi antibiotice mai eficiente a împiedicat pentru o perioadă îndelungată apariția de noi tulpini rezistente. Însă, în ultimele două decenii, consumul excesiv și inadecvat de antibiotice a luat amploare, astfel încât numărul tulpinilor dificil de tratat depășește cu mult posibilitatea producerii de noi antibiotice. O problemă majoră în cadrul acestui proces evolutiv este reprezentată de apariția tulpinilor bacteriene multi-rezistente, față de care nici cel mai puternic antibiotic cunoscut în prezent nu are efect. Astfel, lumea medicală se confruntă astăzi cu infecții bacteriene persistente, care implică:

• creșterea riscului de apariție a complicațiilor,
• creșterea duratei de tratament,
• creșterea costurilor aferente actului terapeutic,
• apariția unor afecțiuni mai severe,
• creșterea ratei de mortalitate,
• creșterea riscului de apariție a efectelor adverse grave (antibioticele administrate pe termen lung pot provoca adevărate perturbări ale echilibrului fiziologic),
• creșterea riscului de reinfecție,
• creșterea incidenței infecțiilor nosocomiale foarte greu de tratat. (8, 9)

2. Afectarea microbiotei intestinale

Microbiota intestinală umană cuprinde așa-numitele „bacterii buneˮ. Consumul inadecvat sau îndelungat de antibiotice poate reduce numărul microorganismelor de la nivel intestinal, perturbând astfel desfășurarea unor procese fiziologice majore.

3. Creșterea cazurilor fatale de diaree la copii

Clostridium difficile, o bacterie prezentă în mod fiziologic la nivel intestinal, poate produce cazuri severe de diaree la copii, urmate de deshidratare și uneori, chiar și deces. Consumul exagerat de antibiotice poate altera structura normală a microbiomului, cu rol în protecția anti-infecțioasă. Astfel, în lipsa unor bacterii benefice organismului, Clostridium difficile se poate multiplica la acest nivel, eliberând toxine dăunătoare pentru enterocite (celulele epiteliului intestinal). Principalele simptome apărute sunt:

• diareea,
• febra,
• durerile abdominale. (7)

Recomandări

• Nu consumați antibiotice decât la recomandarea medicului;
• Nu împrumutați altor persoane antibiotice pe care dumneavoastră le-ați utilizat în trecut;
• Nu consumați antibiotice pentru tratarea stărilor de gripă sau răceală;
• Respectați cu strictețe doza de antibiotic recomandată de medic (o doză de antibiotic prea mică conduce la apariția tulpinilor rezistente, în timp ce o doză prea mare poate afecta bacteriile benefice care alcătuiesc microbiota umană) ;
• Respectați cu strictețe perioada de timp pentru tratamentul cu antibiotice recomandată de medic;
• Igienizați-vă întotdeauna mâinile după utilizarea toaletei, pentru a împiedica răspândirea bacteriilor. (2, 4)

Concluzii

Consumul de antibiotice nu reprezintă o abordare eficientă pentru orice problemă medicală cu care ne confruntăm. Necesitatea tratamentului cu antibiotice și doza potrivită sunt stabilite exclusiv de medic în urma unei consultații. Utilizarea inteligentă și adecvată a antibioticelor reprezintă un factor major, ce împiedică dezvoltarea de noi tulpini bacteriene multi-rezistente.