Consumul de cartofi nu este legat de boli de inimă sau hipertensiune arterială

Bolile cardiovasculare (BCV) se mențin în topul cauzelor de mortalitate la nivel global și implică costuri ridicate în sistemele de sănătate. Hipertensiunea arterială (HTA) este un factor de risc esențial pentru dezvoltarea BCV, iar prevenția se bazează, în mare parte, pe factori modificabili ai stilului de viață, precum alimentația. În acest context, cercetările au căutat să înțeleagă dacă și cum consumul de cartofi influențează apariția BCV și HTA, având în vedere că aceștia sunt alimente de bază în multe diete la nivel mondial.
Cartofii conțin o cantitate semnificativă de apă, oferind o densitate energetică relativ scăzută, însă au și un indice glicemic ridicat. Totodată, există diferențe majore între formele de preparare (fierți, copți, pasați vs. prăjiți), ceea ce ar putea determina efecte distincte asupra riscului de a dezvolta BCV sau HTA. Studiile anterioare au obținut rezultate diferite, parțial din cauza lipsei de informații clare despre metodele de preparare și despre ajustarea pentru anumiți factori de confuzie (de ex. alte obiceiuri alimentare, consumul de sare, prezența bolilor cronice etc.).

Un studiu publict în jurnalul Regional Anesthesia & Pain Medicine a reunit date din șapte cohorte prospective de mari dimensiuni din SUA, ce au totalizat peste 110.000 de subiecți pentru analiza riscului de BCV și aproximativ 67.000 de subiecți pentru analiza riscului de HTA. Fiecare cohortă a avut propriile instrumente validate pentru a măsura:
Consumul de cartofi - total, sub formă de cartofi fierți/copți/pasați și cartofi prăjiți.
Incidența BCV (incluzând infarct miocardic, accident vascular cerebral și deces de cauză cardiovasculară).
Incidența HTA, definită prin valori tensionale crescute sau tratament antihipertensiv.

Pentru fiecare cohortă, s-au exclus persoanele care aveau deja diagnostice inițiale de BCV sau HTA și cele cu date incomplete despre consumul de cartofi. Analizele au fost realizate în fiecare cohortă conform unui protocol unificat, apoi rezultatele au fost combinate prin meta-analiză.

Parametrii urmăriți:

• Frecvența consumului de cartofi a fost exprimată în porții pe săptămână.  
• Factorii de confuzie au inclus variabile ca: vârsta, sexul, indicele de masă corporală, fumatul, activitatea fizică, alte obiceiuri alimentare (consumul de fructe, legume, carne roșie, băuturi îndulcite), eventuale comorbidități (ex. diabet zaharat).  
• Rezultatele au fost estimate prin hazard ratio (HR) și intervale de încredere (95% CI).

Rezultate

Consumul total de cartofi și riscul de BCV  

• Nu s-a observat nicio legătură semnificativă între cantitatea totală de cartofi (fie că erau fierți, copți, pasați sau prăjiți) și riscul de BCV.
• Sub-analizele pentru cartofii preparați fierți, copți sau pasați nu au arătat asociere cu riscul cardiovascular.

Consumul total de cartofi și riscul de HTA  

• Consumul global de cartofi nu a fost corelat cu un risc crescut sau scăzut de hipertensiune arterială.  
• În cazul cartofilor fierți/copți/pasați, nu s-a identificat nicio asociere semnificativă cu apariția HTA.

Consumul de cartofi prăjiți și riscul de HTA  

• Spre deosebire de ceilalți, cartofii prăjiți s-au asociat cu un risc ușor mai mare de dezvoltare a hipertensiunii.  
• HR pentru cei care consumau cartofi prăjiți de peste 1 porție/săptămână a indicat o creștere semnificativă a riscului de HTA, chiar după ajustarea pentru variabile confuzive (ex. indice de masă corporală, dietă generală, fumat, etc.).  
• Un posibil mecanism sugerează rolul conținutului ridicat de sare și grăsimi în cartofii prăjiți, ceea ce favorizează creșterea tensiunii arteriale.

Concluzii

• Consumul total de cartofi (sub diverse forme) nu s-a dovedit a fi asociat cu riscuri majore de boală cardiovasculară sau hipertensiune arterială.
• Cartofii copți/fierți/pasați nu par să influențeze negativ sănătatea cardiovasculară sau tensiunea arterială, conform datelor analizate.
• Cartofii prăjiți, în schimb, prezintă un posibil efect negativ asupra riscului de hipertensiune arterială, probabil din cauza conținutului crescut de sare și grăsimi.

Aceste constatări subliniază necesitatea de a lua în calcul modalitatea de preparare a cartofilor atunci când se evaluează impactul lor asupra sănătății. În același timp, studiul nu exclude posibilitatea unor factori reziduali (ex. alimente asociate frecvent cu cartofii prăjiți) care pot contribui la acest risc. Rămâne, așadar, esențială adoptarea unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos pentru prevenirea eficientă a bolilor cardiovasculare și a hipertensiunii.