Concediul de odihnă și concediul medical

Cine are dreptul la Concediu Medical?

Conform OUG NR. 158 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, Art. 1 (1) asigurații, persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate au dreptul pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:

• A. desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu;
• B. desfașoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. A;
• C. beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurarilor pentru șomaj, în condițiile legii.

Conform aceluiași articol (2), beneficiază de aceste drepturi și a) asociați, comanditari sau acționari; b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; c) membri ai asociației familiale; d) autorizate să desfășoare activități independente, e) persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006, dar și pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. c) și d), conform alin (3).

Persoanele despre care se vorbește la alineatul 2, art 1, sunt oligate să semneze, pentru a beneficia de aceste drepturi, un contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și să plătească lunar contribuția prevăzută la art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/ 2005.

Și, conform Art 4 alin (2) din OMS 5/ 2018, ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza încheierii contractului de asigurare pentru concedii și indemnizații este obligatorie încheierea unui act adițional la contract.

Cine are dreptul la concediu de odihnă și când se efectuează?

Conform Codului Muncii, Art 144, toți angajații au drept la concediul anual de odihnă, iar acesta nu poate face obiectul vreunei cesiuni, renunțări ori limitări. Dar, conform Art. 146 (2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Art 148 prevede obligativitatea ca programarea individuală și cea colectivă să se realizeze în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor. Iar programarea individuală a concediului de odihnă să se facă anterior efectuării acestuia cu cel puțin 60 de zile, iar în cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Conform Art. 145, durata minima anuală a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare, însă aceasta se poate prelungi în funcție de contractual individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile. Conform (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată
(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

Codul Muncii prevede la Art 149 și posibilitatea caangajatul să nu poată efectua din motive obiective în natură concediul de odihnă programat, iar la art. 151 prevede posiilitatea întreruperii acestuia din motive obiective, la cererea angajatului, sau posibilitatea rechemării de către angajator în caz de forță majoră sau pentru interese urgente, care impun prezența angajatului la locul de muncă, iar angajatorul, conform legii, suportă toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

Care sunt tipurile de concedii medicale și indemnizatii la care au dreptul asigurații care plătesc contribuția pentru concedii și indemnizatii?

• a) concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
• b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnavirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
• d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
• e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal.

Conform OMS 15/2018, pentru a beneficia de concedii și indemnizații în baza certificatului medical eliberat de medical curant, asigurații trebuie să îndeplinească în mod cumulative condițiile, conform art 8 alin. (1):

• a) îndeplinesc stagiul minim de asigurare prevăzut la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare;
• b) prezintă adeverința de la plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 de luni, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A

(2) Medicul curant, direct sau prin reprezentantul său legal, încheie o convenție privind eliberarea certificatelor de concediu medical cu casa de asigurări de sănătate.

Concediul de odihnă suplimentar

Conform Codului Muncii, Art 147 prevede un concediu suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare pentru persoanele are lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani. Iar numărul zilelor de concediu pentru aceste categorii de salariați se stabilește prin contractual colectiv de muncă aplicabil.

Indemnizația de concediu de odihnă

Art 150 din Codul Muncii relevă la alin (1) dreptul de a beneficia de o indemnizație de concediu cu valoare cel puțin egală cu salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
(3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Care este data la care se acordă certificatele de concediu medical?

Conform OMS 15/2018, Art 9, acestea se eliberează cu data la care se acordă consultația medicală, dată la care se stabilește și numărul de zile de concediu medical. Însă se pot acorda certificate cu retroactivitate de 24 de ore doar în cazul în care se elierează certificate de concediu medical „inițial”.

Pentru certificate medicale „în continuare”, data acordării nu poate fi mai mare decât data la care se termină valabilitatea certificatelor de concediu medical acordate anterior pentru aceeași afecțiune.

Cazurile speciale pentru care se poate eliera certificat de concediu medical și la o dată ulterioară doar pentru luna în curs sau luna anterioară sunt:

• a) în caz de sarcină și lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);
• b) pentru perioada de internare în spital;
• c) pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către
• medicul ortoped/chirurg;
• d) situații pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;
• e) în caz de carantină;
• f) pentru pacienții cu afecțiuni oncologice

Conform art 11 din OMS 15/2018, (1) Medicul curant din spital eliberează certificatele de concediu medical numai în ziua externării pacientului.
(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile în care durata internării cuprinde perioade din două sau mai multe luni calendaristice, caz în care medicul curant va acorda lunar certificatul de concediu medical.
Conform ART. 13, la camera de gardă a spitalului se pot elibera certificate de concediu medical în caz de urgențe medico-chirurgicale neinternate numai de către medicii de specialitate.

Ce se întâmplă în cazul în care angajatorul își suspendă activitatea sau aceasta încetează?

Dacă încetează prin divizare, fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, în acest caz drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, care s-au născut anterior ivirii acestor situații, așa cum prevede legea, se achită din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenție. Pentru aceste situații, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A și B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, sunt achitate în condițiile menținerii concediului medical pentru aceeași afecțiune.

Drepturile achitate în condițiile prevăzute la art. 54, care sunt suportate de angajator potrivit art. 12 lit. A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se recuperează de către casele de asigurări de sănătate de la angajator, conform legii.