Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când dormim?

Se consideră că aproximativ o treime din viaţă o petrecem dormind, iar începând cu anii 1950, când a fost demonstrată existenţa somnului REM, cercetările privitoare la această stare fiziologică au luat amploare. Somnul influențează felul în care arătăm, simţim şi modul în care ne descurcăm pe parcursul zilei.

Somnul

Din punct de vedere fiziologic, somnul reprezintă o combinaţie de somn REM (rapid eye movement), în care apar visele, şi somn non-REM, cunoscut şi ca somn profund. La rândul său, somnul non-REM este împărţit în 4 stadii.

Primul stadiu durează în jur de 5 minute şi se caracterizează printr-o stare situată la graniţa dintre somn şi veghe. Stadiul al doilea are o durată de 10-20 minute și desemnează începutul somnului (ruperea de realitatea înconjurătoare). În această fază respiraţia şi frecvenţa cardiacă sunt regulate, iar temperatura corpului începe să scadă.

Stadiile III şi IV durează circa 30 de minute şi caracterizează somnul cel mai profund şi cel mai bun pentru refacerea organismului. Tensiunea arterială şi respiraţia sunt diminuate, are loc relaxarea musculară şi creşte fluxul sangvin muscular. Se produce repararea tisulară, refacerea energiei şi eliberarea de hormoni cu rol în dezvoltarea organismului (STH). [1], [2], [3]

Procentual, somnului non-REM îi revin 75% din durata unui somn de 8-9 ore, iar celui REM aproximativ 25%. Primul somn REM apare la 90 de minute după ce persoana a adormit, revenind la fiecare 90 de minute. Frecvenţa acestuia creşte cu înaintarea spre dimineaţă.

Caracteristicile somnului REM sunt:

• furnizarea de energie organismului şi creierului;
  
• activarea creierului cu generarea viselor (explicate ca fiind încercări ale creierului de a alcătui un tot unitar din activitatea cerebrală fragmentată);
  
• producerea de mişcări rapide ale globilor oculari;
  
• imobilizarea corpului;
  
• la unii indivizi, pierderea capacităţii de menţinere a temperaturii corpului. [1]

În apariţia somnului REM sunt implicate mai multe structuri ale sistemului nervos. Acesta are ca efect: stimularea unor regiuni necesare procesului de învăţare, creşterea producerii de proteine, fixarea unor noţiuni. [2], [3]

Starea de veghe este asigurată de doi neurotransmităţori sintetizaţi la nivelul trunchiului cerebral: serotonină şi noradrenalină. Somnolenţa pare ar fi indusă de o substanţă numită adenozină care se acumulează în timpul zilei şi care este distrusă atunci când dormim. [2]

În infecţii, celulele de apărare ale organismului secretă anumiţi compuşi numiţi citokine, necesari în lupta cu germenii infecţioşi şi care, ca efect secundar, induc starea de somn. [2]

În privinţa necesarului de somn, adultul necesită o oră de somn pentru două ore de veghe. Copiii foarte mici au nevoie de 16 ore de somn, adolescenţii au nevoie de 8-10 ore de somn, iar adulţii de 7-9 ore. [2], [4]

Ce se întâmplă în timpul somnului?

Un somn normal şi odihnitor aduce nenumărate avantaje.

Pentru altleţi şi pentru cei care doresc să aibă un corp armonios dezvoltat, în timpul somnului are loc repararea musculară, prin intermediul secreţiei de STH (hormonul de creştere). De asemenea, acelaşi hormon este implicat şi în refacerea cartilajelor coloanei vertebrale. Astfel se realizează o creştere în înălţime cu 1,5-2 cm, care este, de cele mai multe ori, pierdută în cursul zilei. Acestea au loc cu precădere în cursul somnului non-REM. [2], [5]

Mai mult, se produce consolidarea memoriei şi organizarea informaţiei la nivelul creierului. În acest mod, informaţiile de peste zi sunt transformate în memorie de lungă durată. Mecanismul presupune formarea de conexiuni între neuroni, astfel dictonul că persoanele care dorm mai bine sunt mai inteligente pare să capete contur şi explicaţie medicală. [5]

Oamenii de ştiinţă consideră că visele sunt un efect al selectării şi organizării informaţiilor acumulate de-a lungul zilei. Paralizarea corpului în stadiul REM al somnului, cel în care sunt generate visele, se datorează glicinei şi acidului gama-aminobutiric (GABA), doi neurotransmiăţori care blochează musculatura scheletică. Se presupune că la mijloc s-ar afla un mecanism evolutiv de protecţie. Dacă ar fi să trăim visele atunci ne-am putea răni sau i-am putea răni pe cei din jurul nostru. Astfel de situaţii sunt întâlnite în tulburări ale somnului, una dintre ele fiind somnabulismul. Aceleaşi substanţe previn mersul la toaletă în timpul nopţii. [5] 

De asemenea, somnul mai este necesar pentru buna funcţionare a sistemului imunitar şi pentru reglarea balanţei apetitului, adică a raportului dintre grelină (hormonul foamei) şi leptină (hormonul saţietăţii). Plecând de la acest principiu, s-a demonstrat că oboseala determină nevoia de a mânca mai mult. [1]

Regiunile implicate în: controlul emoţiilor, procesele de luare a deciziilor, facilitarea interacţiunilor sociale sunt blocate în timpul somnului, ceea ce le permite să fie mai active în starea de veghe. [2]

Somnul REM previne transmiterea convulsiilor apărute într-o anumită regiune a creierului către celelalte zone cerebrale, acest mecanism având importanţă clinică în epilepsie. [2]

În privinţa influenţei asupra metabolismului energetic, consumul de energie scade în prima jumătate a nopţii, atinge un minim şi redevine stabil până la trezire. De asemenea, este mai crescut în somnul REM decât în stadiile 3 şi 4 (profunde) ale somnului non-REM. [6]

Din momentul intrării in somn, oxidarea grăsimilor este diminuată, iar oxidarea carbohidraţilor creşte spre trezire, fără a se manifesta schimbări remarcabile pe parcurs. [6]

În procesul de învăţare, somnul REM ajută la: memorarea unui material proaspăt parcurs, consolidarea memoriei declarative (informaţii bazate pe noţiuni concrete) şi la solidificarea memoriei procedurale (îndeplinirea unei anumite sarcini). Somnul non-REM (profund) este important în procesarea şi consolidarea informaţiilor noi, iar memorarea anumitor mişcări se produce în stadiul I al somnului non-REM. Pentru dezvoltarea memoriei viziuale sunt necesare atât somnul REM, cât şi cel non-REM. [7]

Tulburări de somn şi recomandări pentru un somn odihnitor

Se cunosc substanţe care interferă cu diferite etape ale somnului sau care perturbă în totalitate somnul. Astfel, cofeina, medicamentele pentru slăbire şi decongestionantele determină insomnia.

Antidepresivele inhibă somnul REM. În cazul fumătorilor înrăiţi, somnul REM este diminuat, iar întregul somn este unul superficial, din cauza scăderii nicotinemiei şi necesitatea trezirii la fiecare 3-4 ore pentru a fuma. Alcoolul induce somnul, dar va suprima somnul REM şi stadiile profunde de somn, generând, la rândul său, un somn superficial, neodihnitor.

Privarea de somn afectează sistemul imunitar şi determină: tulburări de memorizare, reducerea performanţelor fizice şi capacitate redusă de efectuare a calculelor matematice rapide. Nu în ultimul rând, bolnavii incapabili să adoarmă resimt mai acut durerea. [2]

Recomandări pentru un somn odihnitor:

• este necesară realizarea unui program de somn ce trebuie respectat;
  
• se recomandă realizarea de exerciţii fizice zilnice, cu 5-6 ore înainte de somn;
  
• ar fi bine să fie evitate: cofeina, nicotina, alcoolul şi mâncarea grasă;
  
• este importantă relaxarea înainte de a adormi;
  
• somnul ar trebui să aibă loc până la răsăritul soarelui;
  
• imposibilitatea de a adormi produce anxietate care determină insomnie, aşa că nu este recomandat ca într-o astfel de situaţie persoana să stea întinsă în pat, chinuindu-se să adormă, ci să realizeze mici activităţi relaxante care să inducă somnul;
  
• temperatura mediului trebuie controlată;
  
• în cazul în care problemele cu somnul continuă, se recomandă consultul medical;
  
• trebuie minimizate: zgomotele, lumina şi temperaturile extreme;
  
• deşteptarea ar trebui să se realizeze fără alarmă. [8]