Folosirea telefonului la volan - riscuri şi consecinţe

Folosirea telefonului mobil la volan este unul dintre principalii factori de distragere a atenţiei pentru un şofer şi în acelaşi timp o problemă pentru siguranţa rutieră. Inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra acestui comportament periculos, care tinde să capete proporţii tot mai mari.

Statisticile arată, de exemplu, că în ultimii 5-10 ani, folosirea telefonului la volan a crescut cu 11%, estimându-se că utilizarea opţiunii hands-free ar fi mult mai mare de atât. Sigur, statisticile nu sunt foarte exacte, pentru că aceste date nu sunt colectate de rutină, ci doar în cazurile accidentelor rutiere.  (1)

Ce riscuri implică folosirea telefonului la volan?

Utilizarea telefonului la volan implică trei acţiuni riscante pentru condus. Şoferul care foloseşte telefonul în timp ce conduce trebuie să se uite la telefon (ceea ce înseamnă că îşi ia ocazional privirea de la drum), îşi îndepărtează una sau ambele mâini de pe volan şi nu mai este atent la situaţia din trafic, ci la cea legată de telefon (conversaţia verbală sau prin mesaje, notificările, aplicaţiile etc. de pe telefon). Dintre acestea, distragerea cognitivă a persoanei de la condus este cea care implică, de obicei, cele mai mari riscuri.

Toate acestea au următoarele consecinţe:

• timp mai mare de reacţie, atât pentru apăsarea frânei, cât şi la vederea semnelor de circulaţie;
• dificultăţi în menţinerea unei viteze adecvate şi predictibile;
• încetinirea procesului de recunoaştere şi evitare a pericolelor din trafic;
• dificultăţi în menţinerea benzii de circulaţie;
• perturbarea menţinerii unei distanţe adecvate faţă de autovehiculele din faţă;
• afectarea percepţiei generale a condiţiilor din trafic (implicarea într-o convorbire telefonică reduce cu până la 50% stimulii din câmpul vizual al conducătorului auto). (1), (2), (4), (6)

Categoriile de persoane cu riscul cel mai mare de a suferi din cauza problemelor legate de folosirea telefoanelor mobile la volan sunt şi cele mai predispuse la accidentele auto, respectiv tinerii fără experienţă în şofat şi vârstnicii. (4)

În ceea ce priveşte percepţia şoferilor care folosesc telefonul mobil, un studiu (2016) la care au participat 500 de conducători auto a arătat că majoritatea nu conştientizează faptul că folosirea telefoanelor în trafic le modifică percepia asupra timpului de reacţie. (3)

Şofatul şi folosirea unui telefon mobil simultan reprezintă un exemplu de multitasking, ori studiile din neuroştiinţe au arătat că în realitate creierul nu procesează cele două activităţi simultan, ci trece rapid de la una la alta, fără ca noi să percepem acest schimb. În acest caz, atenţia de la trafic şi procesarea informaţiilor din trafic sunt întrerupte pentru cealaltă activitate, utilizarea telefonului. Totodată, performanţa celor două activităţi scade comparativ cu a le realiza separat. (4)

Folosirea telefonului vs varianta hands-free

Deşi este considerată de conducătorii auto o opţiune mai sigură în trafic, varianta hands-free nu s-a demonstrat că ar fi mai puţin riscantă decât cea clasică, întrucât ambele presupun concentrarea atenţiei atât la condiţiile din trafic, cât şi la menţinerea conversaţiei. În plus, vorbitul nu implică doar atenţia, ci şi limbajul, memoria şi emoţiile. Chiar dacă persoana se uită la drum şi ţine mâinile pe volan, este foarte probabil ca abilităţile sale de procesare spaţială să fie deja ocupate cu altceva, ceea ce poate duce la o creştere a timpului de reacţie, iar răspunsul la modificările condiţiilor din trafic să fie unul mai degrabă de panică decât unul echilibrat. Totodată, s-a observat că activitatea cerebrală din zonele implicate în procesarea imaginilor în mişcare scade cu până la o treime atunci când persoana este angajată într-o conversaţie la telefon.  (5), (6)  

Vorbitul la telefon vs vorbitul cu cineva din maşină

Spre deosebire de vorbitul la telefon, în maniera clasică sau cu hands-free, conversaţia cu cineva din maşină nu implică o distragere a şoferului la fel de mare. De altfel, această situaţie este numită şi „paradoxul pasagerului”, întrucât are câteva avantaje faţă de conversaţia la telefon:

• persoana din maşină poate fi atentă la drum, semnalând şoferului anumite aspecte din trafic, pe care e posibil ca acesta să nu le fi observat încă;
• o conversaţie cu cineva din maşină nu este afectată de conexiunea proastă, de întreruperea convorbirii etc., situaţii care ar implica o mai mare necesitate de concentrare a atenţiei către acestea şi distragerea de la condus;
• persoana din maşină poate evalua situaţia din trafic, oprindu-se din vorbit atunci când apar provocări pentru şofer. (5), (6)

Ce puteţi face

Chiar şi cei mai precauţi şi experimentaţi şoferi pot fi distraşi de vorbitul la telefon, scrierea unui mesaj sau alte activităţi pe telefon. De asemenea, tentaţia de a răspunde unui apel sau mesaj ori de a verifica o notificare poate fi foarte mare. Chiar şi aşa, este important să aveţi în vedere riscurile, pentru că doar câteva momente de neatenţie de la trafic se pot solda cu accidente. (2)

• Înainte de a porni la drum, puneţi telefonul undeva unde nu vă va distrage atenţia şi nu veţi fi tentaţi să răspundeţi dacă sună sau vibrează sau dacă primiţi o notificare, dar unde în cazul unei ugenţe puteţi ajunge cu uşurinţă la el.
• Evitaţi să folosiţi telefonul când aşteptaţi la semafor, pentru că percepţia timpului este modificată. De obicei, acel interval de timp este prea scurt pentru a susţine o conversaţie, fiind necesar fie să o întrerupeţi, fie să continuaţi să vorbiţi în timp ce conduceţi. Creierul se va axa însă pe aspectele importante, iar dacă consideraţi că discuţia este importantă, aspectele legate de trafic vor fi trecute în plan secundar, ceea ce poate însemna inclusiv o maşină care a oprit brusc în faţă sau un pieton care trece pe culoarea roşie, dar pe care nu îi puteţi evita în timp util.
• Dacă este urgent să vorbiţi la telefon, opriţi maşina pe dreapta şi după finalizarea conversaţiei porniţi din nou la drum. (4), (7)