Carnitina - tot ce trebuie să știi despre acest supliment, beneficii și efecte adverse conform studiilor

Carnitina este o structură cuaternară de amoniu cu rol important în metabolismului plantelor, a mamiferelor și a unor bacterii. Aceasta transportă lanțurile lungi de acizi grași în mitocondrii unde sunt oxidate pentru a produce energie și pentru a ajuta la eliminarea resturilor metabolismului celular. În general, adulții sănătoși au un nivel normal de carnitină. (1, 2, 3)

Acest compus există sub mai multe forme. Acestea includ:

• L-carnitină – cea mai cunoscută formă de carnitină, putând fi găsită în comerț sub forma suplimentelor alimentare. L-carnitina este un aminoacid sintetizat în zona ficatului și a rinichilor din alți aminoacizi esențiali: lisina și metionina (4)

• D-carnitină – o formă inactivă care poate duce la deficit de carnitină în organism deoarece inhibă absorbția L-carnitinei și a altor forme benefice (5, 6)

• Acetil-L-carnitină (ALCAR) – este cea mai bună formă de carnitină pentru creier și există unele studii care spun că ar putea fi benefică pentru persoanele cu boli neurodegenerative (7)

• Propionil-L-carnitină – o formă potrivită pentru problemele cardiovasculare în special pentru circulația periferică și pentru hipertensiunea arterială. Se crede că îmbunătățește producția de oxid nitric, un compus care îmbunătățește fluxul sanguin (8, 9)

• L-carnitină-L-tartrat – este folosită mai ales în suplimentele sportive datorită ratei rapide de absorbție. Poate ajuta la reducerea durerii musculare și ajută în recuperarea după activitățile fizice (10, 11, 12)

Beneficiile carnitinei și ale L-carnitinei, după studii

Carnitina a fost studiată intens deoarece este importantă pentru producția de energie și bine tolerată de organism. În experimente se folosește mai ales L-carnitină și acetil L-carnitină deoarece trece mai ușor în sânge și în creier. Mai jos sunt principalele beneficii ale carnitinei. (13)

Performanța sportivă

Unii sportivi de performanță iau carnitină pentru îmbunătățirea performanței sportive. Cu toate acestea, 20 de ani de cercetări nu au găsit dovezi palpabile că suplimentele pe bază de carnitină îmbunătățesc calitatea exercițiilor realizate sau recuperarea. (14, 15)

Datele existente arată că suplimentele de acest fel nu îmbunătățesc metabolismul în timpul activității fizice și nici nu cresc nivelul carnitinei din mușchi. (16)

Înaintarea în vârstă

Se crede că declinul funcțiilor mitocondriilor celulare contribuie la procesul de îmbătrânire. Declinul țesuturilor are loc simultan cu o reducere a nivelului carnitinei. Cercetările pe rozătoare mature au arătat că suplimentarea cu doze ridicate de acetil-L-carnitină și acid alfa-lipoic (un antioxidant) contribuie la reducerea degradării mitocondriale. Animalele se mișcau mai ușor și aveau o memorie mai bună. (17, 18)

Studiile pe oameni sugerează că suplimentarea cu acetil-L-carnitină poate îmbunătăți funcțiile cognitive și reduce deteriorarea doar în cazul adulților cu declin cognitiv ușor și boala Alzheimer. În aceste studii, voluntarii au luat 1, 5-3 g pe zi de acetil-L-carnitină timp de 3-12 luni. (19)

Afecțiuni cardiovasculare și probleme ale circulației periferice

Există mai multe studii care au examinat efectul suplimentelor de carnitină asupra problemelor de inimă. Unii cercetători cred că persoanele care au insuficiență cardiacă au un nivel redus la carnitinei. (20)

În studiile pe termen scurt, carnitina are proprietăți anti-ischemice. Într-un studiu 2. 330 de pacienți care au avut infarct au primit un supliment de L-carnitină (9 g pe zi intravenos timp de cinci zile după care 4 g pe zi timp de șase luni). Tratamentul a redus riscul de mortalitate pe termen scurt însă nu a afectat riscul de insuficiență cardiacă sau de deces la șase luni. (21, 22)

O meta-analiză din 2013 a concluzionat că tratamentul cu L-carnitină au o reducere a mortalității cu 27%. A aritmiilor ventriculare cu 65% și a anginei cu 40% pe o perioadă de 2 luni. (23)

Cancer

Oboseala în urma chimioterapiei sau terapiei cu radiații apare deseori în cazul pacienților. Într-un studiu pacienții care au primit un supliment pe bază de carnitină, 4 g pe zi timp de o săptămână, au sesizat o ameliorare a oboselii iar nivelul carnitinei a atins un nivel normal. Anterior, pacienții aveau deficit de carnitină. (24, 25, 26)

Diabet de tip 2

Rezistența la insulină implicată în dezvoltarea diabetului zaharat poate fi asociată cu o problemă în oxidarea acizilor grași din mușchi. Unele studii arată că suplimentarea cu L-carnitină poate crește sensibilitatea la insulină la diabetici prin reducerea nivelului grăsimilor din mușchi. (27, 28, 29)

Infertilitatea masculină

Conținutul de carnitină al lichidului seminal este legat de numărul și de motilitatea spermatozoizilor. Există studii care spun că suplimentarea cu 2-3g de carnitină pe zi timp de 3-4 luni îmbunătățește calitatea spermei. (30)

Totuși, un studiu ceva mai recent în care s-a testat suplimentul pe 21 de bărbați infertili a concluzionat că L-carnitina nu are efect semnificativ mai bun cel puțin prin comparație cu un placebo. (31, 32)

Pierderea în greutate

L-carnitina ajută la arderea de grăsimi pentru a obține energie. Cercetătorii au păreri împărțite dacă suplimentarea cu L-carnitină poate fi utilă în slăbire. Într-un studiu de opt săptămâni, 38 de femei au făcut sport și au luat carnitină. (33, 34)

Rezultatele nu au arătat diferențe între grupul care doar făcea sport și cel care lua și suplimentul. Un alt studiu a monitorizat efectele de ardere a grăsimilor în cazul voluntarilor care mergeau pe bicicletă de apartament. După patru săptămâni, persoanele care au luat L-carnitină-L-tartrat nu au avut rezultate mai bune decât cele care nu au luat. (35, 36)

Alimente care conțin carnitină

Principala formă de carnitină, L-carnitina se găsește și în unele alimente. În general, o alimentație echilibrată și variată acoperă nevoile nutritive ale unui om sănătos (500-2000 mg de carnitină pe zi). Mai jos sunt principalele alimente care conțin carnitină: (3)

• Carne de vită gătită – 110 g de carne de vită are 56-262 mg de carnitină
• Carne de vită tocată – 110 g de carne tocată conține 87-99 mg de carnitină
• Lapte integral – un pahar conține 8 mg de carnitină
• Cod – 110 g de cod conține 4-7 mg de carnitină
• Piept de pui – 110 g de piept conține 3-5 mg de carnitină
• Brânză cheddar – 57 g de brânză conține 2 mg de carnitină.

Foarte important, carnitina din alimente este absorbită mai ușor decât cea luată din suplimente alimentare. Potrivit cercetătorilor 57-84% din carnitină este absorbită din alimente în timp ce în cazul suplimentelor procentul ajunge la 14-18%. (37)

De asemena, corpul produce carnitina în mod natural din aminoacizii lisină și metionină. De aceea, suplimentarea este necesară mai ales în cazul persoanelor bolnave și acest lucru doar după un consult medical de specialitate. (38)

Deficitul de carnitină

O persoană de 70 kg produce aproximativ 11-34 de mg de carnitină pe zi. La aceasta se adaugă 60-180 de mg luate din carne roșie și alte produse animale; în cazul vegetarienilor, este vorba despre 10-12 mg pe zi. Majoritatea carnitinei, 54-86%, este absorbită la nivelul intestinului subțire și trece în sânge. (3)

În acest context, deficitul de carnitină la oamenii sănătoși apare foarte rar. În general, problemele apar mai ales la persoanele care suferă de boli metabolice. (39, 40)

De asemenea, copii născuți prematur au un nivel redus al depozitelor de carnitină și necesită lapte praf fortificat alături de laptele matern. (41, 42)

Totodată, există deficit primar de carnitină, o afecțiune genetică care apare mai devreme de vârsta de cinci ani și se manifestă prin hipoglicemie, slăbiciune musculo-scheletală și cardiomiopatie. (43, 44)

Deficitul secundar de carnitină poate apărea ca un efect secundar al insufcienței renale sau pe fondul unor probleme care reduc absorbția carnitinei sau cresc excreția sa (folosirea de antibiotice, malnutriția și absorbția deficitară după digestie). (45, 46)

Suplimentarea de carnitină și L-carnitină

Doza standard de L-carnitină, cea mai răspândită formă este de 500-2.000 de mg pe zi. În ce privește celelalte forme de carnitină, studiile realizate au folosit între 600 și 2.500 de mg de acetil-L-carnitină pe zi, 1.000-4.000 de mg de L-carnitină-L-tartrat pe zi și 400-1.000 de mg de propionil-L-carnitină pe zi. (47)

Interacțiuni cu unele medicamente

Carnitina interacționează cu antibiotice precum pivampicilina. Administrarea continuă a acestor medicamente în paralel cu un supliment de carnitină poate stimula excreția de pivaloil-carnitină, care, la rândul său, contribuie la apariția deficitului de carnitină. (1)

De asemenea, tratamentul cu anticonvulsive, acid valproic, fenobarbitol, fenitoină sau carbamazepină reduce niveul carnitinei din sânge. (48)

Efecte adverse ale carnitinei

Este indicat să iei carnitină, L-carnitină sau orice altă formă de carnitină doar la recomandarea medicului și în gramajele recomandate de acesta. Un consum excesiv, mai mare de 3 g pe zi, poate cauza greață, vărsături, crampe abdominale, diaree, mirosuri corporale neobișnuite, slăbiciuni musculare, iritații ale pielii și convulsii în cazul persoanelor care au epilepsie. (48, 49)

L-carnitina ar putea avea beneficii pentru sănătate însă acestea sunt limitate sau încă prea puțin studiate. Urmarea unei diete echilibrate și variate este suficientă pentru a menține nivelul carnitinei din corp în limite normale. Medicii recomandă carnitina mai ales persoanelor cu afecțiuni metabolice sau alte probleme de sănătate care nu le permit să obțină carnitina din alimente, aceasta nu este absorbită la nivel intestinal sau este excretată din corp mult prea repede. Dacă dorești să iei un astfel de supliment pentru beneficiile sale sportive este bine să discuți înainte cu un medic.