Care sunt efectele stresului (conform studiilor)?

Stresul este o stare psihică complexă, neplăcută și cu numeroase efecte nedorite asupra organismului uman, care poate apărea în urma confruntării persoanei în cauză cu diferite cerințe dificile în familie sau la locul de muncă, situații delicate sau dureroase sau sarcini solicitante, greu de îndeplinit.

În literatura de specialitate, stresul psihic este definit ca fiind o stare psihică de încordare, de tensiune sau de disconfort, apărută în urma acțiunii unor agenți afectogeni, cu semnificație și efecte negative, datorată dificultății sau imposibilității de realizare a diferitelor activități cotidiene sau deprimării care poate apărea în urma neîmplinirii unor dorințe, necesități sau aspirații.

În numeroase cazuri, stresul psihic poate apărea în urma unor sentimente de frustrare determinate de anumite nereușite în viață. [1], [2], [3], [4]

Sunt numeroase studii efectuate pe tema stresului psiho-emoțional care au arătat modul în care acest fenomen poate afecta organismul uman. În continuare vom prezente câteva din efectele negative pe care stresul le poate avea asupra organismului uman:

Tulburări hormonale.

În mod fiziologic, pentru a putea face față condițiilor de stres care pot apărea, hipotalamusul transmite impulsuri nervoase și semnale chimice la nivelul glandelor suprarenale, acestea din urmă stimulând secreția anumitor substanțe hormonale precum cortizolul. În condițiile de stres psihic prelungit, la nivelul organismului uman va fi stimulată creșterea secreției de hormoni (uneori excesivă), aceasta din urmă putând avea numeroase efecte negative. Astfel, creșterea nivelului de cortizol în organism va determina creștereavalorilor tensiunii arteriale și creșterea glicemiei, sănătatea individului în cauză fiind pusă în pericol.

Stimularea poftei de mâncare.

Cercetările realizate în acest sens au demonstrat existența unei legături între creșterea nivelului de cortizon în condiții de stres și creșterea poftei de mâncare (în mod special grăsimi sau dulciuri). Cercetătorii susțin faptul că între receptorii cerebrali care dețin control asupra poftei de mâncare și cortizol există o legătură strânsă. Persoanele supraponderale sunt mult mai expuse acestui fenomen în condiții de stres. În ciuda stimulării apetitului alimentar pe fondul stresului psihic se recomandă consumarea unei alimentații sănătoase, fără abuz de dulciuri sau grăsimi.

Creșterea în greutate.

Oamenii de știință au demonstrat existența unei legături directe între creșterea nivelului de stres psiho-emoțional și creșterea în greutate. De acest fenomen ar fi responsabil tot cortizolul, denumit și „hormonul stresului”, care stimulează dezvoltarea de țesut adipos prin creșterea în dimensiuni a celulelor adipoase (adipocite). Grăsimea abdominală apărută în condiții de stres este cel mai sugestiv semn clinic al nivelului crescut de cortizol în organism. Prevenirea apariției grăsimii tronculare (abdominale) și ameliorarea stărilor de stres pot fi prevenite sau combătute prin reprectarea unui program regulat de exerciții fizice.

Afecțiuni cardiace.

Cu toate că legătura dintre intensitatea stresului psihic și riscul apariției unui infarct miocardic sau a oricărei alte afecțiuni cardiace nu este clară, studiile efectuate în acest sens au demonstrat existența unei anumite relații directe între diferitele tipuri de cardiopatii și stresul psihic. Un studiu recent realizat în Europa în rândul a 200 000 de angajați a arătat că oamenii care își desfășurau activitatea profesională în condiții crescute de stres erau cu proximativ 23% mai predispuși riscului de a dezvolta un infarct miocardic comparativ cu cei care își desfășurau activitatea profesională în condiții lipsite de stres.

cefaleea.

Acțiunea anumitor hormoni, secretați în organism în condiții de stres, precum adrenalina sau cortizolul, asupra structurilor vasculare cerebrale poate determina apariția unori dureri de cap severe și chiar a migrenei. Totodată, stresul poate determina încordarea țesutului muscular, aceasta agravând cefalee.

Tulburări de somn și insomnie.

În contextul stărilor de stres apare supraexcitarea sistemului nervos, cu apariția secundară a insomniei. Stresul îndelungat poate duce la apariția unor tulburări severe de somn.

Căderea părului.

Stresul poate reprezenta un adversar al podoabei capilare, favorizând căderea acesteia. Totodată, stările de anxietate și condițiile de stres prelungit pot favoriza pariția unei anumite afecțiuni cunoscută sub denumirea de „trichotillomanie”, în cadrul căreia persoanele afectate simt nevoie de a-și smulge părul din cap sau din alte zone ale corpului.

Tulburări de memorie.

Studiile efectuate în acest sens au demonstrat că, cortizolul secretat în exces de către organism în condiții de stres afectează capacitatea creierului în procesele de gândire și de formare a noilor amintiri. Aceasta apare datorită faptului că, cortizolul interferă cu neurotransmițătorii (substanțe chimice care asigură legătura între neuroni).

Creșterea valorilor glicemiei.

Cercetările realizate în acest sens au demonstrat creșterea valorilor glicemiei în condiții de stres. În acest context, bolnavii diagnosticați cu diabet zahart sunt mult mai afectați decât persoanele sănătoase, valorile glicemiei fiind mult mai mari decât în mod normal. Schimbarea modului de alimentație și respectarea unui program regulat de exerciții fizice pot fi utile pentru prevenirea creșterii bruște și exagerate a valorilor glicemiei în condiții de stres. În cazul bolnavilor cu diabet zaharat, medicația antihiperglicemiantă, cu insulină sau medicamente administrate pe cale orală, nu trebuie neglijată. Un studiu efectuat în rândul femeilor supraponderale de culoare a arătat faptul că nivelul glicemiei era mult mai mare în rândul celor la care nivelul seric de epinefrină era mai crescut atunci când li se cerea să își aducă aminte de anumite situații sau evenimente stresante din viață. Totodată, a fost demonstrat faptul că aceste femei erau mult mai mult predispuse riscului de diabet zaharat, în comparație cu celelalte la care nivelul seric de epinefrină era mai scăzut când își aminteau de perioadele stresante din viață.

Efecte negative asupra sarcinii.

Situațiile sau evenimentele de stres sever prin care o femeie însărcinată trece, precum divorțul, pierderea locului de muncă sau pierderea unei persoane dragi, cresc șansele de apariție a travaliului prematur și sunt asociate riscului crescut de naștere prematură sau de pierdere a sarcinii (avort spontan). Totodată, în acest sens au fost efectuate și câteva studii care au arătat că creșterea nivelului de stres psihic în timpul sarcinii poate limita dezvoltarea creierului la făt. Stările de stres pot scădea șansa de a rămâne însărcinată (stresul are efect contraceptiv). Un studiu realizat în acest sens a demonstrat că în condiții de stres crește nivelul anumitor substanțe specifice în organism, precum alfa-amilaza, iar femeile care prezentau valori crescute ale alfa-amilazei nu puteau rămâne însărcinate.

Creșterea valorilor tensionale.

S-a demonstrat că, în condiții de stres cresc valorile tensiunii arteriale și alături de acestea crește și ritmul cardiac, mecanismul determinant fiind fenomenul de vasoconstricție care apare la nivelul vaselor de sânge în aceste situații.

Tulburări digestive.

În condiții de stres pot apărea anumite probleme digestive, precum durerile abdominale colicative (crampele abdominale), pirozisul, regurgitațiile și chiar sindromul de intestin iritabil, caracterizat prin dureri abdominale care cedează în urma defecației, diaree alternând cu connstipație, grețuri, balonare, borborisme, nevoia imperioasă de defecație și senzația de defecație incompletă, oboseală.

Afectarea pielii.

Este bine cunoscut faptul că stresul poate determina apariția erupțiilor de acnee, nu doar la nivelul tenului, ci pe întreaga suprafață a corpului. Cercetările realizate în acest sens au demonstrat faptul că studenții erau mult mai predispuși riscului de a dezvolta erupții de acnee în perioada sesiunii decât în altă perioadă a anului, datorită stresului care apare în timpul pregătirii pentru examene. Mecanismul responsabil de acest fenomen este creșterea nivelului de hormoni masculini, în mod special în rândul femeilor. Totodată, stresul psihic îndelungat poate determina apariția și a altor afecțiuni dermatologice mai severe, precum psoriazisul.

Modificarea țesutului cerebral.

Studiile realizate în acest sens au demonstrat că stresul îndelungat duce la scăderea nivelului de țesut cerebral în acele zone ale creierului implicate în procesul de autocontrol și reglare a emoțiilor. Dezechilibrul rezultat în urma acestui fenomen îngreunează modul în care organismul uman face față acestui fenomen.

Atac vascular cerebral.

Un studiu realizat în rândul a 20.000 de oameni care nu au avut niciodată în viață o afecțiune cardiacă sau un accident vascular cerebral, a demonstrat că stresul este asociat unui risc crescut de apariție a unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral. Un alt studiu efectuat în rândul unor persoane sănătoase care au fost supuse unui eveniment stresant în viață a arătat că aceste persoane sunt de patru ori mai expuse riscului de a dezvolta un accident vascular cerebral față de persoanele lipsite de factori de stres. Un mecanism care poate fi incriminat în apariția acestui fenomen ar putea fi creșterea valorilor tensionale și vasoconstricția pereților arteriali, ambele apărute în condiții de stres, sub acțiunea unor substanțe chimice secretate de organism în acest context.

Dureri de spate.

Unul din factorii declanșatori ai durerilor de spate poate fi reprezentat de către stresul psihic. Acest lucru poate fi datorat încordării și punerii sub tensiuni a mușchilor toracelui posterior în condiții de stres. Un studiu realizat în Europa a arătat că persoanele anxioase și cele cu o gândire negativă sunt mult mai predispuse riscului de apariție a durerilor de spate față de cele relaxate și cu o gândire pozitivă. Totodată, un alt studiu efectuat în Statelke Unite ale Americii a demonstrat că afecțiunile mentale și furia sunt strâns legate de apariția durerilor de spate.

Apariția mai frecventă a răcelilor.

Organismul persoanelor aflate în condiții de stres psihic, care prezintă un episod de răceală, este mult mai puțin capabil să lupte împotriva agenților patogeni implicați. Aceasta s-ar putea datora faptului că sensibilitatea sistemului imunitar față de substanțele hormonale implicate în lupta împotriva inflamațiilor este mult redusă.

Îmbătrânire prematură.

Telomerii sunt acele structuri din cadrul organismului uman răspunzătoare de îmbătrânirea celulară. Stresul psihic îndelungat și trumatismele pot duce la scurtarea telomerilor, având drept rezultat apariția prematură a îmbătrânirii celulare. Prin adoptarea unui program regulat de eerciții fizice de trei ori pe săptămână, apariția acestui proces de îmbătrânire celulară prematură poate fi prevenit.

Tulburarea activității profesionale.

Conform studiilor efectuate, stresul psihic poate reduce gradul de productivitate și satisfacție în orice formă de activitate profesională și poate duce la apariția depresiei.

Risc de apariție a astmului bronșic.

Stresul psihic îndelungat poate agrava statusul bolilor pulmonare, în rândul persoanelor care suferă de aceste afecțiuni. Studiile realizate în rândul populației pediatrice au arătat că riscul de apariție a astmului bronșic în rândul copiiilor expuși eveniment stresant în viața lor, precu divorțul părinților sau moartea unei persoane din familie, este mult mai mare față de cei care nu au experimentat un astfel de eveniment în viață. S-a dovedit că stresul psihic exacerbează răspunsul imun al organismului la contactul acestuia cu diferiți factori declanșatori ai astmului bronșic, precum praful, polenul, acarienii, etc.

Risc crescut de apariție a diferitelor tipuri de crize.

Medicii care își desfășoară activitatea la spitalul John Hopkins au arătat că persoanele sensibile la stres pot dezvolta anumite tipuri de crize, precum episoade convulsionale sau privirea îndelungată într-un punct fix. Din bolnavii care au prezentat astfel de afecțiuni, aproximativ o treime nu au răspunt la tratamentul medicamentos administrat, medicii constatând faptul că aceste manifestări clinice au apărut pe fondul stresului psihic. Totodată, anumite persoane își exprimă inconștient stările de stres emoțional intens prin care au trecut sub forma unor manifestări clinice. [1], [2], [3], [4]