Piramida alimentară: Ce este și cum o putem folosi în avantajul nostru?
Autor: Advertorial oferit de Nestle
![Piramida alimentară: Ce este și cum o putem folosi în avantajul nostru?](https://www.romedic.ro/arata_img.php?img=45310.jpg&w=420&h=&cale=/uploadart/ghid)
Piramida alimentară este unul dintre cele mai importante ghiduri vizuale de nutriÈ›ie în domeniul sănătății. Aceasta a apărut prima dată sub forma unui grafic în anii 70, în Suedia, pentru a oferi populaÈ›iei un ajutor în crearea unei diete accesibile, atât din punct de vedere al alimentelor, cât È™i al preÈ›urilor.
De atunci, a fost actualizată de ministerele sănătății ale altor țări È™i adaptată de experÈ›i constant în funcÈ›ie de contextul geografic pentru a include modelul unei diete cât se poate de sănătoasă.
Piramida alimentară se bazează pe două principii-cheie: varietate È™i moderaÈ›ie. Nicio categorie de alimente nu este exclusă, în schimb, este folosită cu o altă frecvență în realizarea mâncării sănătoase.
Cele 6 categorii de alimente sunt, în ordinea importanÈ›ei:
1. Cereale integrale și alimentele amidonoase
Cerealele integrale reprezintă primul nivel, cel de bază, în alimentaÈ›ia sănătoasă. Este recomandat să fie consumate zilnic. Proprietățile lor nutritive, precum aportul bogat de fibre, minerale È™i vitamine, asigură o digestie sănătoasă È™i o doză importantă de nutrienÈ›i È™i energie pentru organismul nostru.
Cu cât cerealele (grâu, orez, ovăz, porumb, secară etc.) sunt mai puÈ›in rafinate È™i procesate, cu atât au mai mult proprietăți intacte È™i sunt mai nutritive.
În aceasta categorie sunt incluÈ™i È™i cartofii sau alte rădăcinoase bogate în amidon. Cartofii pot fi consumaÈ›i ca parte a unei alimentaÈ›ii echilibrate È™i variate, atât timp cât sunt gătiÈ›i sănătos (la cuptor, fierÈ›i).
2. Legume
Legumele reprezintă cel de-al doilea nivel în asigurarea unei alimentaÈ›ii echilibrate. Alături de fructe, legumele sunt sursa principală de vitamine È™i minerale È™i contribuie la aportul zilnic de carbohidraÈ›i È™i asigură o alimentatie bogata in fibre. O dietă bogată în legume contribuie la scăderea riscurilor de probleme de sănătate asociate cu alimentaÈ›ia.
3. Fructele
Fructele sunt È™i ele o sursă bogată de vitamine È™i minerale, fructele au proprietăți antioxidante È™i sunt bogate în fibre È™i apă.
Conform piramidei alimentare, se recomandă consumul a 3 porÈ›ii de legume È™i 2 porÈ›ii de fructe în fiecare zi.
4. Alimente bogate în proteine: Carne, ouă, peÈ™te, leguminoase
Carnea, ouăle È™i peÈ™tele È™i leguminoasele (fasole, linte, mazăre verde, soia, năut È™i derivate din acestea) sunt sursa principală de proteine în alimentaÈ›ia umană. Acestea sunt bogate È™i în minerale, precum fierul. Carnea grasă È™i cea roÈ™ie (vită, miel, oaie) trebuie consumată cât mai rar, dar carnea de pasăre (rață, pui, curcan), ouăle, fructele de mare È™i peÈ™tele pot fi consumate cu o frecvență mai mare, în funcÈ›ie de vârstă. Este sănătos È™i sustenabil să se includă în meniul zilnic È™i proteinele vegetale din leguminoase. Pe lângă proteine, leguminoasele sunt bogate în fibre, grăsimi sănătoase, dar È™i multe vitamine din grupul B È™i minerale precum fierul.
5. Lactate
Această categorie cuprinde alimente bogate în calciu, vitamine, minerale È™i proteine. Calciul este necesar pentru întărirea oaselor È™i dinÈ›ilor, în special la copii. Iaurtul, laptele È™i brânza proaspătă (brânză de vacă, cottage, etc.) sunt recomandate consumului zilnic, în timp ce untul È™i smântâna È™i brânzeturile, fiind mai grase, trebuie incluse în alimentaÈ›ie mai rar È™i în cantități reduse.
6. Grăsimi și uleiuri vegetale, nuci și semințe
Grăsimile sunt benefice pentru funcÈ›ionarea organismului, dar includerea lor trebuie să se facă cu moderaÈ›ie, în special în cazul celor saturate (provenite din surse animale, ulei de palmier È™i de cocos). Uleiurile vegetale, cu excepÈ›ia celor tropicale, sunt grăsimi nesaturate È™i sunt recomandate în defavoarea celor saturate. TotuÈ™i, prăjelile trebuie evitate.
La confluenÈ›a dintre categoria de alimente bogate în proteine È™i categoria de grăsimi È™i uleiuri, se găsesc fructele oleaginoase (nuci, alune, migdale, caju, etc.) È™i seminÈ›ele. Uleiurile vegetale provin, în mare parte, din nuci È™i seminÈ›e, cu câteva excepÈ›ii, cum este uleiul de măsline È™i cel de avocado.
Nucile de diferite tipuri È™i seminÈ›ele sunt alimente sănătoase, fiind bogate în uleiuri nesaturate, chiar È™i Omega-3 vegetal, vitamine, minerale È™i fibre. Cu toate acestea, se recomandă a se consuma în cantități mici (25-30g pe zi) pentru că au un conÈ›inut caloric mare (100g de astfel de nuci poate ajunge până la 600 kcal).
7. Zahăr, dulciuri, sare
Dulciurile È™i alte alimente care conÈ›in cantități mari de zahăr È™i sare, precum mâncarea tip fast-food sau băuturile carbogazoase, se află în vârful piramidei. Acestea nu trebuie consumate zilnic, iar cantitățile în care se consumă trebuie să fie mici (<100g).
Alimentația sănătoasă a copiilor
Cei mici învață din familie atitudinea È™i obiceiurile față de o alimentaÈ›ie corectă È™i sănătoasă. De aceea, părinÈ›ii trebuie să fie un model pentru cei mici È™i să promoveze întotdeauna mâncarea sănătoasă. Mesele în familie sunt momentul oportun pentru crearea acestor obiceiuri alimentare.
Copiii pot observa foarte uÈ™or cum se prepara mâncarea È™i cum se stabilesc porÈ›iile în mod sănătos, iar în funcÈ›ie de vârsta pe care o au pot avea un rol mai mult sau mai puÈ›in activ în aceste procese È™i să înveÈ›e rolul fiecărei categorii de alimente de la masă.
De asemenea, în alimentaÈ›ia copiilor un rol important în formarea obiceiurilor sănătoase îl are crearea È™i respectarea unui orar al meselor, care să fie cât mai uniform posibil de la o zi la alta. Copiii au nevoie să mănânce de mai multe ori pe zi È™i în cantități mai reduse. Cei mici au nevoie de un aport ridicat de energie de-a lungul zilei pentru a le susÈ›ine procesul de creÈ™tere, dar stomacul acestora este mic.
De aceea, mesele frecvente È™i mici reprezintă modul ideal de realizare a alimentaÈ›iei celor mici. Un alt detaliu foarte important când vine vorba de obiceiuri alimentare la cei mici este că aceÈ™tia nu trebuie niciodată forÈ›aÈ›i să mânece mai mult dacă s-au săturat.
AlimentaÈ›ia sănătoasă a celor mici are cel mai mare impact în dezvoltarea corectă a acestora, contribuind la:
- menținerea unei greutăți optime;
- întărirea sistemului imunitar;
- îmbunătățirea funcÈ›iilor cognitive;
- dezvoltarea sistemului osos;
- asigurarea energiei necesare de-a lungul zilei;
- reducerea riscului de obezitate infantilă, diabet și alte boli.
De asemenea, pentru o digestie uÈ™oară, părinÈ›ii trebuie să se asigure că cei mici au suficiente fibre în alimentaÈ›ie, dar să nu exagereze cu aportul de fibre care poate duce la reducerea absorbÈ›iei unor vitamine È™i minerale.
Copiii trebuie să consume echilibrat din fiecare dintre principalele categorii de alimente: cereale integrale, legume, fructe, carne, ouă È™i peÈ™te, leguminoase ca surse de proteine, lactate È™i grăsimi sănătoase. Dulciurile nu trebuie interzise, ci consumate în moderaÈ›ie.
În alimentaÈ›ia copiilor, piramida alimentară poate fi adăpată sub forma unei farfurii, în care jumătate este ocupată de legume È™i verdeÈ›uri. Cealaltă jumătate este împărÈ›ită astfel: un sfert ocupat de carne, peÈ™te ouă, brânză proaspătă È™i leguminoase, iar celălalt sfert din farfurie conÈ›ine cereale È™i paste integrale, pâine, orez sau cartofi. Fructele È™i iaurtul pot reprezenta alternative de gustări de-a lungul zilei.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni