Care este legătura între microbiomul intestinal și demență?
©
Autor: Airinei Camelia
Noi cercetări explorează potențialul modulării microbiomului intestinal în reducerea riscului de Alzheimer, dar și în reducerea severității simptomelor acestei boli.
Acest studiu publicat în Mechanisms of Ageing and Development arată că disbioza intestinală (dezechilibrul microbian în intestin) poate duce la declin cognitiv și la apariția bolii Alzheimer. Cauza principală a disbiozei intestinale este prezența unor organisme bacteriene patogene sau pro-inflamatorii care produc neurotoxine, însoțită de o reducere a bacteriilor protectoare sau antiinflamatorii care produc substanțe neurochimice, cum ar fi norepinefrina și triptofanul.
Acest dezechilibru al microbiomului poate duce la perturbarea barierei hemato-encefalice (BHE) și la transferul de molecule din intestin către țesuturile creierului prin intermediul nervului vag - „intestin permeabil”. Circulația acestor substanțe în creier poate duce la creșterea depozitelor de amiloid, formarea placilor amiloide, înglobarea neurofibrilă, activarea astrocitelor și celulelor microgliale, care pot contribui la pierderea neuronilor și la declinul cognitiv în Alzheimer.
Boala Alzheimer este asociată cu niveluri crescute ale anumitor bacterii (Lactobacillaceae, Clostridium clostridioforme, Streptococcus salivarius, Proteobacteria, Gammaproteobacteria, Enterobacteriales, Enterobacteriaceae, Bacteroidetes, Tenericutes, Bacteroidaceae, Gemellaceae, Rikenellaceae, Escherichia, Shigella) și niveluri reduse ale altora (Firmicutes, Peptostreptococcaceae, Clostridiaceae, Bifidibacteriaceae, Turicibacteriaceae, Mogibacteriaceae, Ruminococcaceae, Verrucomicrobia, Allobaculum, Akkermansia, Actinobacteria, Bacillus fragilis, Bacteroids fragilis, Eubacterium rectale, Eubacterium hallii, Bifidobacterium, Faecalibacterium prausnitzii) fiind adesea comorbidă cu diabetul zaharat de tip 2.
Dieta mediteraneană a fost legată de îmbunătățirea funcției cognitive, în timp ce restricțiile de grăsimi și calorii la șoareci reduc inflamația și îmbunătățesc funcția cognitivă. Probioticele și prebioticele, inclusiv Agathobaculum butyriciproducens SR79 și oligomanatul de sodiu, pot îmbunătăți sănătatea intestinală și pot reduce transferul neuromodulatorilor nocivi derivați de microbi. Transplant de materii fecale, în care materialul fecal de la donatori sănătoși este transferat în intestinul persoanelor bolnave, s-a arătat promițător în reducerea patologiilor Tau și amiloide la șoarecii cu Alzheimer și ar putea regla căile acestei boli prin scăderea inflamației și a stresului oxidativ.
În concluzie, echilibrul microbiomului intestinal este esențial pentru funcționarea întregului organism și boala Alzheimer a fost asociată cu un nivel crescut de bacterii patogene și un nivel scăzut de bacterii benefice. Prin urmare, modularea microbiomului prin dietă, administrarea de probiotice și transplant fecal ar putea îmbunătăți cogniția și ar putea fi inclusă în managementul bolii ALzheimer.
sursa: News Medical
foto: mi_viri / Shutterstock.com
Acest studiu publicat în Mechanisms of Ageing and Development arată că disbioza intestinală (dezechilibrul microbian în intestin) poate duce la declin cognitiv și la apariția bolii Alzheimer. Cauza principală a disbiozei intestinale este prezența unor organisme bacteriene patogene sau pro-inflamatorii care produc neurotoxine, însoțită de o reducere a bacteriilor protectoare sau antiinflamatorii care produc substanțe neurochimice, cum ar fi norepinefrina și triptofanul.
Acest dezechilibru al microbiomului poate duce la perturbarea barierei hemato-encefalice (BHE) și la transferul de molecule din intestin către țesuturile creierului prin intermediul nervului vag - „intestin permeabil”. Circulația acestor substanțe în creier poate duce la creșterea depozitelor de amiloid, formarea placilor amiloide, înglobarea neurofibrilă, activarea astrocitelor și celulelor microgliale, care pot contribui la pierderea neuronilor și la declinul cognitiv în Alzheimer.
Boala Alzheimer este asociată cu niveluri crescute ale anumitor bacterii (Lactobacillaceae, Clostridium clostridioforme, Streptococcus salivarius, Proteobacteria, Gammaproteobacteria, Enterobacteriales, Enterobacteriaceae, Bacteroidetes, Tenericutes, Bacteroidaceae, Gemellaceae, Rikenellaceae, Escherichia, Shigella) și niveluri reduse ale altora (Firmicutes, Peptostreptococcaceae, Clostridiaceae, Bifidibacteriaceae, Turicibacteriaceae, Mogibacteriaceae, Ruminococcaceae, Verrucomicrobia, Allobaculum, Akkermansia, Actinobacteria, Bacillus fragilis, Bacteroids fragilis, Eubacterium rectale, Eubacterium hallii, Bifidobacterium, Faecalibacterium prausnitzii) fiind adesea comorbidă cu diabetul zaharat de tip 2.
Modularea microbiomului intestinal în gestionarea bolii Alzheimer
Microbiomul intestinal poate fi modificat prin dietă, suplimente cu probiotice și prebiotice, medicină de precizie și transplant de materii fecale.Dieta mediteraneană a fost legată de îmbunătățirea funcției cognitive, în timp ce restricțiile de grăsimi și calorii la șoareci reduc inflamația și îmbunătățesc funcția cognitivă. Probioticele și prebioticele, inclusiv Agathobaculum butyriciproducens SR79 și oligomanatul de sodiu, pot îmbunătăți sănătatea intestinală și pot reduce transferul neuromodulatorilor nocivi derivați de microbi. Transplant de materii fecale, în care materialul fecal de la donatori sănătoși este transferat în intestinul persoanelor bolnave, s-a arătat promițător în reducerea patologiilor Tau și amiloide la șoarecii cu Alzheimer și ar putea regla căile acestei boli prin scăderea inflamației și a stresului oxidativ.
În concluzie, echilibrul microbiomului intestinal este esențial pentru funcționarea întregului organism și boala Alzheimer a fost asociată cu un nivel crescut de bacterii patogene și un nivel scăzut de bacterii benefice. Prin urmare, modularea microbiomului prin dietă, administrarea de probiotice și transplant fecal ar putea îmbunătăți cogniția și ar putea fi inclusă în managementul bolii ALzheimer.
sursa: News Medical
foto: mi_viri / Shutterstock.com
Data actualizare: 08-02-2023 | creare: 08-02-2023 | Vizite: 806
Bibliografie
What do gut microbiota have to do with Alzheimer's and dementia?, link: https://www.news-medical.net/news/20230206/What-do-gut-microbiota-have-to-do-with-Alzheimers-and-dementia.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Medicament experimental folosit cu succes împotriva unei mutații asociată cu scleroza laterală amiotrofică
- Dopamina, „hormonul fericirii”, are rol în identificarea emoțiilor
- Funcțiile membrelor superioare afectate după un accident vascular cerebral, pot fi îmbunătățite folosind electrostimularea
- Efectele stresului la nivel cerebral ar putea fi prevenite cu ajutorul unui medicament experimental
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum