Echilibrul potrivit în rutina de somn ar putea fi cheia prevenirii declinul cognitiv

Cercetătorii au explorat relația dintre durata somnului de prânz, durata somnului nocturn și incidența tulburărilor cognitive ușoare la adulții în vârstă din China. Rezultatele indică faptul că atât duratele scurte, cât și cele lungi de somn nocturn (mai puțin de șase ore sau mai mult de opt ore) și puii de somn de peste o jumătate de oră sunt asociate cu o probabilitate mai mare de tulburări cognitive ușoare. Beneficiile cognitive optime sunt asociate cu aproximativ șapte ore de somn nocturn și un pui de somn de mai puțin de jumătate de oră.
Studiul a folosit date din 2020 China Health and Retirement Longitudinal Study (CHARLS) pentru a investiga aceste asocieri în rândul adulților chinezi cu vârsta de 60 de ani și peste. După excluderea participanților cu date incomplete, 5.314 indivizi au fost incluși în analiza finală. Funcția cognitivă a fost evaluată prin teste față în față, iar tulburările cognitive ușoare a fost definită ca un scor cu cel puțin o deviație standard sub normele specifice vârstei.

Durata somnului a fost măsurată prin auto-raportare, iar analiza statistică a inclus regresii logistice pentru a examina asociațiile între modelele de somn și tulburările cognitive ușoare, ajustând pentru factori demografici și de sănătate.

Rezultatele indică o relație în formă de U între durata somnului și tulburările cognitive ușoare, sugerând că atât lipsa, cât și excesul de somn pot afecta negativ sănătatea cognitivă. Cei care dormeau între șase și opt ore pe noapte aveau cele mai scăzute rate de tulburări cognitive ușoare, în timp ce cei cu peste opt ore de somn nocturn aveau cele mai ridicate rate. La fel, participanții care făceau pui de somn de mai puțin de o jumătate de oră aveau cele mai scăzute rate de tulburări cognitive ușoare.

Studiul, publicat în BMC Public Health, subliniază importanța menținerii unor modele echilibrate de somn pentru sănătatea cognitivă la vârstnici și oferă linii directoare bazate pe dovezi despre duratele optime de somn pentru protejarea împotriva declinului cognitiv în populațiile îmbătrânite. Totuși, limitările includ dependența de datele auto-raportate despre somn, care ar putea fi inexacte, și designul transversal al studiului, care nu poate stabili cauzalitatea între durata somnului și riscul de tulburări cognitive ușoare.

Cercetările viitoare ar trebui să utilizeze designuri longitudinale și măsurători obiective ale somnului pentru a înțelege mai bine relația dintre somn și cogniție.

sursa: News Medical