Care e legătura dintre apneea în somn și bolile neurologice?
©
Autor: Teodorescu Mihai
Apneea în somn și lipsa somnului profund pot fi asociate cu biomarkeri cerebrali care indică un risc crescut de accident vascular cerebral, boala Alzheimer și declin cognitiv, conform unui studiu recent publicat în jurnalul medical Neurology. Cu toate acestea, cercetarea nu a demonstrat că tulburările de somn cauzează modificări la nivelul creierului sau invers, ci doar a evidențiat o asociere.
Studiul s-a concentrat asupra factorilor de somn (elemente care pot influența calitatea și durata somnului unei persoane) și a biomarkerilor sănătății substanței albe din creier (utilizați pentru a evalua conservarea materiei albe a creierului, crucială pentru conectarea diferitelor părți ale creierului). Studiul a implicat 140 de persoane cu vârsta medie de 73 de ani, diagnosticați anterior cu apnee obstructivă în somn. Participanții la studiu au fost supuși unei scanări a creierului și au participat la un studiu nocturn într-un laborator specializat în somn. Participanții nu prezentau probleme cognitive la începutul studiului și nu au dezvoltat demență până la finalul acestuia.
Studiul a investigat durata petrecută în stadiul de somn cu unde lente, cunoscut și sub denumirea de stadiul 3 non-REM sau somn profund, considerat unul dintre cei mai buni indicatori ai calității somnului. Cercetătorii au descoperit că pentru fiecare scădere de 10 puncte a procentului de somn cu unde lente, exista o creștere a hiperintensităților substanței albe, efectul fiind similar cu cel al îmbătrânirii creierului cu 2-3 ani.
Hiperintensitatea substanței albe este o caracteristică vizibilă pe imaginile de rezonanță magnetică (IRM) ale creierului și indică o modificare în intensitatea semnalului în această regiune a creierului. Hiperintensitățile substanței albe constituie un important biomarker al sănătății creierului, ele fiind mai evidente pe scanările cerebrale odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele care sufereau de apnee severă în somn prezentau un volum mai mare de hiperintensități ale substanței albe în comparație cu cele care sufereau de apnee ușoară sau moderată. Constatările actuale sugerează că apneea în somn și lipsa somnului profund pot avea un impact negativ asupra sănătății creierului.
Este important de menționat că studiul doar evidențiază o asociere între apnee în somn, lipsa somnului profund și biomarkerii cerebrali, fără a demonstra însă o relație cauzală directă. Alte studii și cercetări suplimentare sunt necesare pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate și implicațiile clinice ale acestor constatări.
sursa: News Medical
Studiul s-a concentrat asupra factorilor de somn (elemente care pot influența calitatea și durata somnului unei persoane) și a biomarkerilor sănătății substanței albe din creier (utilizați pentru a evalua conservarea materiei albe a creierului, crucială pentru conectarea diferitelor părți ale creierului). Studiul a implicat 140 de persoane cu vârsta medie de 73 de ani, diagnosticați anterior cu apnee obstructivă în somn. Participanții la studiu au fost supuși unei scanări a creierului și au participat la un studiu nocturn într-un laborator specializat în somn. Participanții nu prezentau probleme cognitive la începutul studiului și nu au dezvoltat demență până la finalul acestuia.
Studiul a investigat durata petrecută în stadiul de somn cu unde lente, cunoscut și sub denumirea de stadiul 3 non-REM sau somn profund, considerat unul dintre cei mai buni indicatori ai calității somnului. Cercetătorii au descoperit că pentru fiecare scădere de 10 puncte a procentului de somn cu unde lente, exista o creștere a hiperintensităților substanței albe, efectul fiind similar cu cel al îmbătrânirii creierului cu 2-3 ani.
Hiperintensitatea substanței albe este o caracteristică vizibilă pe imaginile de rezonanță magnetică (IRM) ale creierului și indică o modificare în intensitatea semnalului în această regiune a creierului. Hiperintensitățile substanței albe constituie un important biomarker al sănătății creierului, ele fiind mai evidente pe scanările cerebrale odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele care sufereau de apnee severă în somn prezentau un volum mai mare de hiperintensități ale substanței albe în comparație cu cele care sufereau de apnee ușoară sau moderată. Constatările actuale sugerează că apneea în somn și lipsa somnului profund pot avea un impact negativ asupra sănătății creierului.
Este important de menționat că studiul doar evidențiază o asociere între apnee în somn, lipsa somnului profund și biomarkerii cerebrali, fără a demonstra însă o relație cauzală directă. Alte studii și cercetări suplimentare sunt necesare pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate și implicațiile clinice ale acestor constatări.
sursa: News Medical
Data actualizare: 12-05-2023 | creare: 12-05-2023 | Vizite: 375
Bibliografie
Sleep apnea, lack of deep sleep associated with brain biomarkers of cerebrovascular disease, link: https://www.news-medical.net/news/20230510/Sleep-apnea-lack-of-deep-sleep-associated-with-brain-biomarkers-of-cerebrovascular-disease.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Sleep apneea: povestea mea.
- Adenoamigdalectomie si apnee copil 2ani si 7 luni
- Deviatie de sept laringita cronica hipertrofica
- Apnee in somn - deviatie de sept
- Va cer ajutor urgent, sunt extrem de disperat, șocat, consternat - pot muri în somn oricând
- ORL - copil 3 ani se ineaca in somn