Beneficiile potențiale ale kefirului și ale compușilor săi asupra bolii Alzheimer (revizuire sistematică)

Boala Alzheimer (BA) este principala cauză de demență la nivel global și o problemă medicală majoră într-o populație în curs de îmbătrânire (Schilling et al., 2022). Caracterizată prin declin cognitiv progresiv și pierdere a memoriei, Alzheimer se asociază adesea cu comorbidități precum hipertensiune, diabet, obezitate și dislipidemie. Deși tratamentele actuale vizează în principal ameliorarea simptomelor cognitive și comportamentale, cercetările recente subliniază rolul dietei și al stilului de viață în prevenția și gestionarea declinului cognitiv (Livingston et al., 2020).
Suplimentar față de intervențiile dietetice tradiționale, probioticele (inclusiv produsele fermentate) au început să fie explorate în contextul Alzheimer, prin reducerea neuroinflamației și a stresului oxidativ - factori esențiali asociați cu neurodegenerarea. Printre fermentatele probiotice, kefirul iese în evidență prin compoziția sa unică de bacterii și drojdii în relație simbiotică, fiind adaptabil în diverse forme (lactate și non-lactate) și având potențial efect benefic pentru sănătatea intestinală și, implicit, pentru funcția cognitivă (Azizi et al., 2021; Vieira et al., 2021).

În acest context, această revizuire sistematică publicată în jurnalul Brain Behavior and Immunity Integrative își propune să evalueze studii existente care investighează efectele kefirului asupra bolii Alzheimer, urmărind să ofere o sinteză a rezultatelor privind posibilele beneficii asupra funcției cognitive și neurodegenerării la pacienți BA.

Metodologie

Revizuirea a urmat criteriile Cochrane Handbook și PRISMA (Page et al., 2021; Higgins et al., 2023). Au fost căutate articole în 5 baze de date (PubMed/MEDLINE, Scopus, Embase, VHL și Web of Science), folosind combinații de cuvinte-cheie „boli neurodegenerative/neurodegenerativ” și „kefir”. Au fost incluse studii in vivo (pe animale de laborator sau subiecți umani) care au evaluat expunerea la kefir și posibile îmbunătățiri clinice, respectând criteriile PICOS. Au fost excluse editoriale, recenzii, rezumate, cărți și articole incomplete.  

Rezultatele căutării inițiale (55 articole) s-au redus la 7 studii după eliminarea duplicatelor și aplicarea criteriilor de eligibilitate:

• 4 studii efectuate pe rozătoare (Alzheimer indus).
• 2 studii pe Drosophila melanogaster (model genetic BA-like).
• 1 studiu cu participare umană (pacienți BA) într-un trial clinic necontrolat.

Rezultate

Studii pe rozătoare

Cele 4 studii (N=244 rozătoare: șobolani Wistar, șobolani albino, șoareci albino) au examinat:

• Funcția cognitivă: îmbunătățiri semnificative la testele de labirint (T-maze, Morris Water Maze), scăderea comportamentului anxios și creșterea capacității de învățare/memorie (Wang et al., 2022; Anwar et al., 2019; El Sayed et al., 2021a/b).  
• Histopatologie și neuroinflamație: reducerea depunerilor de β-amiloid, scăderea activității microgliale și a neuroinflamației (prin reglarea TLR4/MYD88/NLRP3, scăderea NF-κB și caspazei-3), precum și protecția neuronilor din hipocamp și cortex (El Sayed et al., 2021a/b; Wang et al., 2022).  
• Antioxidanți și reglarea metabolică: scăderea MDA (un marker de stres oxidativ), creșterea GSH și îmbunătățiri ale insulino-receptorilor și enzimelor de degradare a insulinei (IDE).  

Studii pe Drosophila melanogaster

Cele 2 studii au folosit musculițe cu expresie a proteinei amiloid-beta (APP și BACE), evaluând:

• Abilitatea de alpinism (test RING): kefirul a crescut semnificativ abilitatea de cățărare, reflectând atenuarea neurodegenerării (Batista et al., 2021; Malta et al., 2022).  
• Reducerea depozitelor de β-amiloid: fractiile ultrafiltrate <10 kDa și >10 kDa din kefir au redus proteina amiloidă (Malta et al., 2022).  
• Activitate antioxidantă și inhibarea acetilcolinesterazei, indicând mecanisme de protecție.

Studiul clinic pe oameni

Singurul studiu uman a implicat 13 pacienți cu BA (Ton et al., 2020). S-au administrat zilnic 2 ml/kg de kefir timp de 90 zile, fiind evaluate:

• Funcții cognitive: îmbunătățiri semnificative ale scorurilor la MMSE (28%), memorie imediată (66%) și memorie întârziată (62%), precum și abilități vizual-spațiale, execuționale și de limbaj.  
• Biomarkeri inflamatori și de stres oxidativ: scăderea TNF-α, IL-8 și IL-12p70, scăderea ROS, scăderea peroxidării proteice, plus refacerea potențialului membranei mitocondriale.  
• Mecanisme celulare: scăderea fragmentării ADN și a PARP-1, sugerând potențial neuroprotector.

Discuții

1. Mecanisme potențiale și importanța microflorei intestinale
Mai multe studii evidențiază rolul disbiozei intestinale în patogenia BA. Probioticele (inclusiv kefir) pot modula microbiota și atenua inflamația. Compoziția microbiană din kefir (Lactobacillus, drojdii) favorizează producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA) și scade prezența bacteriilor patogene (Stiemsma et al., 2020). Această reglare imună și metabolică ar putea reduce neuroinflamația, stresul oxidativ și cascadele apoptotice.

2. Reducerea agregării β-amiloid și a Tau
4 din 7 studii au demonstrat scăderea depozitelor de β-amiloid, iar 2 studii au raportat scăderea hiperfosforilării Tau, marcând potențiale beneficii asupra patologiei de bază a BA (El Sayed et al., 2021a/b; Anwar et al., 2019).

3. Îmbunătățirea funcției cognitive
In vivo, s-au raportat îmbunătățiri ale memoriei și proceselor de învățare la rozătoare și la musculițe Drosophila, iar la oameni a existat o creștere a performanțelor la testele globale, de memorie și vizual-spațiale (Ton et al., 2020).

4. Considerații privind aplicabilitatea și limitări

• Variabilitate a compoziției microbiene a kefirului: depinde de regiune și condițiile de producție, ceea ce face dificilă compararea uniformă a rezultatelor.  
• Majoritatea studiilor sunt preclinice (rozătoare, musculițe). Există un singur studiu mic la oameni, lipsind dovezi robuste la scară mai mare.  
• Unele studii au demonstrat absența unor beneficii semnificative la pacienți cu forme foarte avansate de BA (Agahi et al., 2018).  
• Multe studii au regimuri non-standardizate de administrare (doză, durată, fractii).  

Concluzii

Această analiză sugerează că kefirul ar putea aduce beneficii în gestionarea și prevenția bolii Alzheimer, prin:

• Efecte antiinflamatorii și antioxidante: scăderea citokinelor proinflamatorii, reducerea stresului oxidativ.  
• Modulare a depunerilor de β-amiloid și scăderea hiperfosforilării proteinei Tau.  
• Îmbunătățiri cognitive: testate în modele animale și, într-o oarecare măsură, confirmate la un grup redus de pacienți.

Totuși, complexitatea BA implică faptul că kefirul trebuie considerat un adjuvant în cadrul unui tratament integrativ, alături de medicația clasică, diete specifice și intervenții stil de viață. Sunt necesare studii clinice randomizate pe eșantioane mai mari și mai diverse pentru a confirma aceste rezultate și a stabili protocoale standardizate (durată, doză, compoziție microbiologică a kefirului).  

Mesaj final: Deși datele sunt încurajatoare, kefirul trebuie văzut ca parte a unei abordări multimodale împotriva bolii Alzheimer, putând susține sănătatea cerebrală prin mecanisme neuroprotectoare și echilibrarea microbiotei intestinale.