O proteină intestinală ar putea declanșa alergii alimentare

Un studiu publicat pe 22 ianuarie 2025 în revista Nature, explorează rolul unei proteine intestinale, RELMβ, în dezvoltarea alergiilor alimentare. Cercetarea, condusă de echipa de la Boston Children's Hospital, evidențiază faptul că RELMβ, o proteină secretată de celulele caliciforme intestinale, poate influența microbiota intestinală și toleranța imună față de alergenii alimentari. Descoperirile ar putea deschide calea către noi strategii terapeutice pentru prevenirea și tratamentul alergiilor alimentare.

Rolul proteinei RELMβ și microbiota intestinală

Cercetătorii au descoperit că un exces de RELMβ perturbă toleranța organismului la antigenii alimentari prin modificarea compoziției microbiene intestinale. Proteina duce la reducerea speciilor bacteriene care produc compuși numiți indoli. Indolii și derivații acestora sunt esențiali pentru stimularea producției de celule T reglatoare, care recunosc alergenii alimentari ca fiind inofensivi. Prin acest mecanism, RELMβ contribuie la pierderea toleranței orale și la apariția alergiilor alimentare.

Observații clinice și implicarea RELMβ în alergii alimentare

În cadrul studiului, echipa a observat niveluri crescute de RELMβ la copiii cu alergii alimentare.

În modelele experimentale pe șoareci:

• Blocarea RELMβ imediat după înțărcare a stimulat producția de celule T reglatoare, prevenind alergiile alimentare și anafilaxia ulterior.
• Administrarea RELMβ la șoareci care nu erau predispuși genetic la alergii alimentare a indus sensibilizare alergică.

Implicații terapeutice și posibile tratamente

Această cercetare sugerează că inhibarea RELMβ sau a receptorilor săi ar putea oferi un tratament preventiv sau curativ pentru alergiile alimentare, restaurând toleranța imună la alimente. Spre deosebire de terapiile actuale, precum imunoterapia orală sau anticorpii anti-IgE, care nu sunt permanente, această abordare ar putea avea efecte pe termen lung.

Potrivit Rima Rachid, MD, directoarea programului de alergii alimentare de la Boston Children's Hospital, există o nevoie neacoperită de terapii care să reducă permanent severitatea reacțiilor alergice sau să permită consumul unor cantități mai mari de alimente alergene.

Concluzii și direcții viitoare

Cercetătorii au aplicat pentru un brevet asupra descoperirilor lor și plănuiesc să investigheze dacă RELMβ poate fi utilizată ca biomarker pentru identificarea copiilor cu risc de alergii alimentare. În plus, se intenționează dezvoltarea unor inhibitori ai RELMβ sau ai receptorilor săi și testarea acestora în studii clinice.