Vaccinarea post-expunere

Vaccinarea este considerată , de principiu, o formă de imunizare profilactică, având ca scop prevenirea contactării bolilor infecțioase transmisibile, fiind adresată deopotrivă copiilor și adulților. Trebuie însă să știm că există vaccinuri care au indicație de administrare (și) după expunerea la antigeni.

Care sunt vaccinările care se pot efectua post-expunere?

Vaccinarea antivaricelă

Varicela este, așa cum ați aflat probabil deja, o boală infecțioasă foarte contagioasă, care se răpândește prin contact direct, provocând o erupție deranjantă pe tot corpul. Bășicile care provoacă o mâncărime intensă pot persista chiar și două săptămâni, pot provoca cicatrici permanente și îl fac pe bolnav nevoit să se izoleze de colectivitate pentru o perioadă.

Vaccinul antivaricelă nu este inclus în programul național de imunizare, însă  pentru a proteja copiii de această boală, el poate fi efectuat la cerere și contra-cost. De regulă, imunizarea împotriva varicelei se face în două doze: prima, administrată la 12-18 luni și a doua, între 4-6 ani. Este un vaccin sigur și eficient, care poate scuti copilul, implicit viitorul adult de multe neplăceri.
Trebuie să știți însă că vaccinul antivaricelă se poate efectua și post-expunere, dacă  persoana în cauză nu a fost imunizată anterior.
Totuși, vaccinul trebuie administrat la maximum 72 de ore de la momentul în care se consideră că s-a produs contactul cu o persoana infectată.
Vă recomandăm să vă consultați medicul în cazul în care sunteți pus în această situație. (1)

Vaccinarea antihepatita A

Vaccinarea împotriva hepatitei A se face de regulă preventiv, pentru a evita infectarea cu virusul dăunător. Medicii recomandă administrarea a două doze, la distanță de șase luni, copiilor de peste un an.
Totuși, în cazul în care am fost expuși virusului hepatitei A (HAV), putem și chiar este recomandat să ne vaccinăm, având grijă să luăm această măsură în primele două săptămâni de la expunere. Vaccinul antihepatita A administrat post-expunere este recomandat persoanelor cu vârste cuprinse între 1-40 de ani, pe când celor care depășesc pragul de 40 ani le este recomandată imunizarea cu imunoglobulină. De asemenea, cea de-a doua variantă este indicată și pentru copii sub un an, persoanelor cu o imunitate scăzută sau compromisă, celor cu alergii cunoscute la ingredientele vaccinului, ori celor care suferă de boli cronice ale ficatului. (2)

Vaccinarea antihepatita B

hepatita B este o boală periculoasă, care provoacă anual un milion de decese, în cazurile cronice. În Schema Națională de Imunizare destinată copiilor este prevăzută administrarea a trei doze de vaccin: în primele 24 de ore de la naștere, la două și la șase luni. De asemenea, adulților din grupele de risc (persoanele homosexuale, cei care prin natura meseriei intră în contact cu sângele altor persoane, călătorii, bolnavii de HIV, persoanele care fac dializă) le este recomandă administrarea a trei doze, oricând la vârsta maturității. Pe lângă aceste recomandări preventive, trebuie să știți că imunizarea antihepatita B se poate face și post-expunere, existând indicații diferite, de la caz la caz.

Astfel, persoanele care au vaccinarea hepatita B la zi și consideră ca au fost expuși infecției pot primi încă o doză de vaccin, în timp ce aceia care sunt expuși infecției în intervalul dintre doze, trebuie să li se administreze imunoglobulină, iar apoi să continue vaccinarea conform graficului.
În cazul în care o persoană neimunizată anterior împotriva hepatitei B este expusă infecției, recomandarea este ca în primele 24 de ore să se administreze atât o doză de vaccin, cât și una de imunoglobulină, însă în locuri diferite ale corpului. (3)

Care sunt vaccinările care trebuie să se efectueze post-expunere?

Vaccinarea antitetanos

Vaccinarea antitetanos este una dintre cele mai importante vaccinări, fiind inclusă în programele de imunizare profilactică: vaccinurile DiTePer (administrat obligatoriu și gratuit copiilor la două, patru, șase luni și la unu și patru ani) și dT (administrat adulților la fiecare zece ani).  Vaccinul dT se administrează însă nu doar preventiv, ci și post-expunere, atunci când infecția s-a produs (sau are șanse să se producă) prin intermediul rănilor, mușcăturilor de animale, ori a operațiilor chirurgicale.
Această formă de imunizare după expunerea la risc trebuie să fie considerată o necesitate de urgență: tetanosul poate avea manifestări grave: contracții musculare, pneumonie, încleștarea maxilarului.
Din acest motiv, în cazul în care vă identificați într-una din situațiile descrise mai sus, prezentați-vă cât mai repede la o unitate medicală, pentru a va imuniza antitetanos. (4,5)

Vaccinarea antirabică

Rabia este o boală infecțioasă întâlnită la animale, fie ele domestice sau sălbatice, care poate fi transmisă oamenilor, prin contactul cu saliva unui animal bolnav, care se poate produce prin zgârieturi, mușcaturi sau înțepături.
rabia este deosebit de periculoasă, fiind letală imediat după apariția simptomelor, fără excepție. Anual, rabia ucide  peste 55000 de persoane, conform rapoartelor emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). (6)

În cazul în care am fost mușcați sau zgâriați de un animal, e strict recomandat să ne prezentăm de urgență la spital, pentru ca locul cu pricina să fie curățat și dezinfectat, urmând să fie administrate apoi vaccinul antirabic și imunoglobulina. De asemenea, medicul decide de regulă să administreze  încă patru doze de vaccin antirabic, la 3, 4, 7  și 30 de zile de la expunere, pentru ca riscul infectării să fie eliminat.

Având în vedere riscurile pe care le presupune infectarea cu rabie, prezentarea de urgență la spital în cazul oricăror mușcături sau zgârieturi cauzate de un animal este esențială și nu trebuie amânată sub nicio formă!
Vaccinul este recomandat tuturor persoanelor, existând rezerve în privința femeilor însărcinate, în cazul cărora rămâne la latitudinea medicului să pună în balanță riscurile vaccinării și probabilitatea infectării. (7)


ROmedic vă recomandă să fiți precauți și responsabili, respectând imunizările de rutină, cât și să semnalați cu promptitudine riscurile la care v-ați putea expune, pentru a putea, în ultima instanță, să beneficiați de vaccinarea post-expunere.