Vaccinul antialergic - indicații, contraindicații, eficiență, efecte adverse

Vaccinul antialergic sau imunoterapia alergen specifică reprezintă inocularea subcutanată sau sublinguală a unor cantități standardizate de alergene ce vor ajunge ulterior în circulația sanguină. Beneficiile aceste terapii sunt multiple, de la creșterea toleranței organismului la anumite alergene până la ameliorarea eficientă și de durată a simptomelor supărătoare ale alergiilor.

Astfel, imunoterapia presupune costuri reduse pe termen lung, în principal prin scăderea necesarului de tratament medicamentos. Procedura poate ameliora sau preveni astmul și alte comorbidități, precum și noi sensibilizări. Un aspect foarte important este că la momentul actual, vaccinul antialergic este singura abordare terapeutică a rinitei alergice cu potențial de a schimba cursul natural al bolii [1].

Căi de administrare a vaccinului antialergic

Vaccinul antialergic se poate administra subcutanat injectabil, în regiunea superolaterală a brațului, folosind doze standardizate dintr-un alergen. Se utilizează preparate cu extracte alergenice nemodificate (native) sau modificate chimic (alergoizi) [2].

Protocolul convențional presupune că în primă fază se injectează o dată sau de două ori pe săptămână cantități crescânde de alergene până se atinge o doză bine tolerată (doza de menținere), ceea ce are loc pe parcursul a 3 până la 6 luni. Ulterior, în faza de menținere va crește intervalul de timp dintre injecții (între 2-4 săptămâni). Această etapă durează de obicei 3 până la 5 ani, iar ameliorarea semnificativă a simptomelor este remarcată după aproximativ 12 luni de la începerea tratamentului [4]. Este recomandat ca injecțiile să înceapă a fi administrate cu 2-4 luni înainte de sezonul alergenului la care este sensibilizat pacientul, în cazul rinitei sezoniere.

Imunoterapia cluster este protocolul care include 2-3 injecții în fiecare zi, administrate la cel puțin 30 de minute distanță între ele. După cel mult o lună se atinge doza maximă tolerată, însă tehnica se folosește destul de rar din motive de siguranță.

Imunoterapia rush implică administrarea crescândă a dozelor cu scopul atingerii dozei de menținere în decurs de câteva ore. Varianta este utilizată doar la pacienții sensibilizați la veninuri, deoarece are riscuri mari de reacții adverse la cei cu sensibilizare la aeroalergene [5].

Pentru a gestiona posibilele reacții alergice severe post injecție, aceasta trebuie administrată doar de către personalul specializat în clinici unde există acces rapid la adrenalină și terapii de resuscitare. Pacientul va fi monitorizat cel puțin 30 de minute după efectuarea vaccinului, iar durata optimă a tratamentului este de cel puțin 3 ani.

Este necesară amânarea injecției în prezența unei infecții respiratorii, a unei boli intercurente, a astmului sau a simptomelor datorate expunerii concomitente la diverse alergene.

Avantaje ale imunoterapiei subcutanate

• eficiență înaltă în ameliorarea simptomelor rinitei alergice sezoniere
• efecte adverse locale (durere, edem) bine tolerate
• aderența la tratament ușor de monitorizat

O altă variantă de administrare a vaccinului antialergic este cea sublinguală, aceasta fiind eficientă atât pentru rinita sezonieră, cât și pentru cea perenă (cu manifestări pe tot parcursul anului). Un avantaj considerabil îl reprezintă posibilitatea administrării chiar de către pacient, la el acasă și obținerea unei complianțe crescute în cazul copiilor cu frică de injecții. Picăturile de extract alergenic sau tabletele ce conțin alergene sunt aplicate sublingual și menținute la acest nivel fără deglutiție timp de 2 minute [3].

Imunoterapia nazală prezintă anumite beneficii în cazul pacienților cu rinită alergică perenă. Ameliorarea a fost evidențiată cu ajutorul testelor de provocare nazală, a rinomanometriei și a timpului de clearance mucociliar. La copiii cu sensibilizare la acarienii din praful de casă, alergenele administrate nazal au avut efecte pozitive, obiectivate de testele cutanate, de scăderea IgE specifice și de reducerea pruritului nazal și a strănutului [5].

Indicațiile imunoterapiei

Pacienții pot beneficia de pe urma imunoterapiei dacă se află într-una din următoarele situații:

• rinită alergică necontrolată cu farmacoterapie
• efecte secundare nedorite induse de farmacoterapie
• astm coexistent
• se dorește prevenția astmului la cei cu rinită alergică [1]
• se dorește reducerea pe cât posibil a necesarului medicamentos
• imposibilitatea evitării alergenului
• spectru îngust de alergene
• polisensibilizare la aeroalergene
• istoric de reacții sistemice la venin [5].

Contraindicații relative ale vaccinului antialergic

Medicul alergolog va analiza fiecare caz în particular și va decide asupra imunoterapiei în următoarele situații:

• tratament cu betablocante sau cu inhibitori de monoaminoxidază [6]
• alte afecțiuni imunologice
• copii mai mici de 5 ani
• sarcină [3]
• astm parțial controlat
• boli cardiovasculare severe
• boli autoimune sistemice sau specifice de organ în remisiune
• boli psihiatrice severe
• complianță redusă la tratament
• imunodeficiențe primare sau secundare [7].

Contraindicații generale:

• astm necontrolat sau sever
• boli autoimune sistemice active (care nu răspund la tratament)
• neoplazii maligne active [7].

Eficiență

Studiile arată că imunoterapia este singura variantă terapeutică în prezent ce poate schimba evoluția alergiilor, pe lângă ameliorarea semnificativă a simptomelor.
S-a demonstrat că imunoterapia subcutanată (SCIT) este foarte eficientă atât la pacienții cu rinită alergică sezonieră, cât și la cei cu alergii perene cu sensibilizare la acarienii din praful de casă. De asemenea, se observă o reducere a utilizării farmacoterapiei în timpul sezoanelor de polenizare.
SCIT este eficientă și în reducerea simptomelor, a medicației de urgență și a hiperreactivității bronșice din astmul alergic [3].

A fost confirmată eficiența pe termen lung a imunoterapiei în diverse studii. De exemplu, o analiză a arătat că 3-4 ani de administrare a vaccinului antialergic în alergia la graminee a condus la reducerea susținută a simptomelor și a medicației timp de cel puțin 3 ani de la întreruperea tratamentului. Beneficii la distanță de momentul administrării au fost evidențiate și în cazul alergiei la pisică, polen de ambrozie și venin.

Tabletele sublinguale administrate în rinita alergică cu sensibilizare la graminee sunt eficiente în diminuarea simptomelor nazale și oculare, la cei mono sau polisensibilizați, precum și la cei cu sau fără astm sezonier asociat. Tratamentul sublingual menținut pentru cel puțin 3 ani poate modifica evoluția alergiei, are beneficii minim 2 ani de la ultima administrare, crescând calitatea vieții pacienților [3].

Efecte adverse

Imunoterapia subcutanată poate fi urmată de reacții alergice sistemice ușoare până la severe (precum anafilaxia), cu afectarea pielii, a tractului respirator, digestiv sau a sistemului cardiovascular. Cu toate acestea, într-un studiu pe 3 ani realizat în Statele Unite ce a inclus peste 20 de milioane de injecții, reacțiile sistemice au fost raportate în doar 0,1% din cazuri [7].

Reacțiile adverse locale apar relativ frecvent și sunt reprezentate de:

• eritem
• prurit
• edem

Gheața aplicată local, glucocorticoizii topici sau antihistaminicele orale pot ameliora simptomele de mai sus.
Uneori, compușii utilizați în imunoterapia subcutanată ce conțin hidroxid de aluminiu duc la apariția granuloamelor, a dermatitei de contact sau a vasculitelor. De aceea, dacă apar astfel de reacții se preferă continuarea tratamentului cu un produs fără hidroxid de aluminiu [7].

Imunoterapia sublinguală (SLIT) este considerată sigură și bine tolerată de către pacienți, iar riscul de apariție a reacțiilor severe este mai redus. Reacțiile adverse locale sau sistemice sunt direct proporționale cu doza de alergen administrată, putând fi ameliorate cu ajutorul antihistaminicelor. Cele mai frecvente reacții sunt:

• prurit
• edem al mucoasei orale
• iritație faringiană
• dureri abdominale [7].

Întreruperea SLIT se recomandă în caz de:

• extracție dentară (se amână SLIT pentru minim 7 zile după intervenție)
• alte intervenții chirurgicale la nivelul cavității orale
• ulcer bucal
• răni deschise bucale
• infecție de tract respirator superior la pacienții cu astm [7].

În concluzie, vaccinul antialergic reprezintă o opțiune terapeutică extrem de benefică pentru mulți pacienți. Avantajele sunt date în principal de costul redus pe termen lung, scăderea utilizării medicamentelor și reducerea simptomelor pentru cel puțin 2 ani de la oprirea tratamentului. De asemenea, imunoterapia la copii previne progresia rinitei alergice către astm alergic.