Vaccinările pentru călătorii

Cu toții așteptăm cu nerăbdare vacanța, relaxarea și explorarea de noi teritorii, mai cu seamă când acestea se regăsesc în zone îndepărtate ale globului, la care am ajuns până acum doar cu gândul. În afara euforiei călătoriei, are trebui să știm că atât plecările în scop turistic, cât și deplasările în interes de serviciu în anumite regiuni geografice ne pot expune unor pericole demne de temut. Există posibilitatea ca în țările spre care ne deplasăm să bântuie virusuri și bacterii care în țara noastră nu există și pentru care nu suntem imunizați.

Astfel, una din cele mai bune alegeri este să ne informăm înainte de a pleca la drum spre destinații neobișnuite și de a ne consulta cu medicul nostru de familie cu cel puțin 4-6 săptămâni înainte de călătorie. Acesta din urmă va evalua starea dumneavoastră de sănătate, istoricul medical și în funcție de destinația spre care vă întreptați, vă va indica lista de vaccinuri recomandate și obligatorii.
De asemenea, relevante sunt și condițiile în care vom călători, cât și cele de cazare și masă,  dar și durata și scopul excursiei, pentru că anumite contexte ne pot predispune la boli de care nu suntem conștienți. (1,3)

Trebuie să înțelegem că efectuarea vaccinărilor care se impun în caz de deplasări în zone de risc  ne privește atât pe noi, la un nivel individual, pentru a ne păstra sănătoși și feriți de orice pericol, cât și societatea, în ansamblu. Călătorii, în absența unei bune informări, unei imunizări corespunzătoare și în afara unui comportament preventiv, sunt vectori importanți în „plimbarea” bolilor infecțioase contagioase dintr-o zonă a alta a planetei.
De pildă, dacă în 2002 se înregistrau doar șase țări pe lista celor în care tulpini agresive de poliomielită se manifestă, cinci ani mai târziu, numărul lor a ajuns la 27. (18)

Iată care sunt câteva dintre vaccinurile pe care să le aveți în vedere înainte de a vă deplasa în străinătate:

Vaccinarea împotriva hepatitei A

Pentru că hepatita A se poate transmite atât pe cale sexuală, cât și pe cale fecală-orală, riscul fiind mare mai ales atunci când nu avem siguranța că locul de unde servim masa este într-o perfectă stare igienico-sanitară, se recomandă efectuarea vaccinului împotriva acestei boli înainte de a pleca din țară. Riscul de a contacta hepatita A există în aproape toată lumea, fiind mai amplificat în țările subdezvoltate, ori în zonele rurale. Ferite de risc sunt Europa de vest, Canada, țările din Peninsula Scandinavă, cât și Japonia, Australia și Noua  Zeelandă.
Pentru a asigura protecția împotriva bolii, se recomandă administrarea a două doze de vaccin, ultima dintre ele cu cel puțin o lună înainte de călătoria într-o zonă expusă riscului.
Vaccinul este recomandat tuturor categoriilor de vârstă, inclusiv copiilor de peste un an, pentru că este deosebit de sigur. Singurele efecte secundare înregistrate au fost senzația de oboseală, durerile de cap și febra ușoară. (8, 10)

Hepatita A

Simptomele hepatitei A pot dura până la șase luni, însă pot și lipsi, în anumite cazuri. Atunci când este simptomatică  hepatita A se manifestă prin amețeli, grețuri, dureri abdominale, pierderea apetitului alimentar, cât și icter.
Despre hepatita A, puteți citi mai multe în articolul din secțiunea de Boli Infecțioase.  (3)

Vaccinarea împotriva hepatitei B

Hepatita B provoacă anual, potrivit OMS, un milion de decese, de aceea vaccinarea trebuie luată serios în calcul. Zonele cele mai expuse la această boală sunt: Asia, Africa, America de Sud. Vaccinul antihepatita B este recomandat mai ales călătorilor care inteționează să poposească pentru o durată mai mare de timp în zone afectate. Mai expuși riscului sunt și bătrânii, ori persoanele care merg în străinatate pentru a activa în domeniul sanitar. (11)
Celor care se regăsesc în grupele de risc, ori călătoresc în zone cu potențial mare de infectare cu hepatita B, li se recomandă administrarea a trei doze de vaccin, la un interval de patru-cinci luni distanță între ele.
Vaccinarea este sigură, în 90% din cazuri și nu prezintă riscul de a prezenta efecte adverse majore. (12)
Mai multe informații despre vaccinarea antihepatita B, puteți găsi aici.

Hepatita B

Hepatita B se transmite prin contactul cu sângele sau fluidele corporale ale unei persoane infestate și de regulă, infecția se produce prin contact sexual neprotejat, tatuaje, piercing-uri, injectarea de substanțe ilegale, ori folosirea la comun a lamelor de ras și a periuțelor de dinți. Boala se manifestă, în cazurile acute, asemănător ca în cazul hepatitei de tip A: dureri abdominale însoțite de vărsături, senzație de oboseală, dureri musculare, icter (îngălbenirea pielii și a albului ochiului). Hepatita B prezintă pericolul de a se croniciza, expunând persoanele bolnave la cancer de ficat sau la alte boli grave ale acestui organ. (11)
Despre această afecțiune  puteți citi  mai multe în următorul articol.

Vaccinarea împotriva febrei tifoide

Vaccinul împotriva febrei tifoide este mai cu seamă indicat celor care călătoresc în zone defavorizate, în așezări rurale, unde igiena este o problemă. (3)
Imunizarea împotriva acestei boli este esențială pentru a preveni boala și a evita complicațiile. Vaccinul  este disponibl fie în varianta cu administrare orală, fie în cea injectabilă. Vaccinul cu administrare orală trebuie efectuat cu cel puțin o săptămână de plecarea în călătorie, în patru doze, păstrând câte un interval de două zile între aceastea.

Pentru a menține imunitatea astfel dobândită, vaccinul trebuie repetat la cinci ani, fiind destinat tuturor persoanelor de peste șase ani. Vaccinul injectabil poate fi administrat tuturor categoriilor de persoane, inclusiv copiilor de peste doi ani. Acesta are nevoie de o singură doză, cu minimum două săptămâni înainte de plecare și trebuie repetat la fiecare doi ani, pentru a ne păstra imunizați pentru călătoria în zonele de risc.  (5)

Febra tifoidă

Febra tifoidă este o boală infecțioasă comună în țările subdezvoltate, fiind cauzată de bacilul Salmonella, care se stabilește, atunci când pătrunde în organism, în sistemul circulator și în tractul intestinal. Boala poate fi contactată consumând alimente și băuturi atinse de o persoană purtătoare de Salmonella sau prin interdiul unor canalizări contaminate și se manifestă prin febră mare, dureri de cap și de stomac și pierderea poftei de mîncare.
Febra tifoidă se găsește în mai multe zone ale lumii, dintre care cele mai afectate sunt Africa, Asia și America Latină.
Boala poate rămâne în organism și după ce, în urma tratamentului, simptomele au dispărut, astfel că ea poate fi „importată” în țară, la întoarcerea din călătorie și răspândită și altor persoane, de aceea e important ca în cazul prezentării oricăror simptome, să ne prezentăm la medic, pentru a putea începe un tratament cu antibiotice și să fim precauți în a desfășura activități care ar putea facilita contaminarea altor persoane (prepararea mesei, de exemplu). (5) Mai multe despre febra tifoidă, aici.

Vaccinarea meningococică

Vaccinul meningococic este strict recomandat dacă vă deplasați în Africa, în special așa-zisei „centuri a meningitei”, care traversează Africa (aici fiind înregistrată cea mai mare incidență a bolii) ori dacă mergeți în pelerinaj la Mecca, în Arabia Saudită.  Puteți vizualiza harta cu „centura meningitei, aici.
Astfel, vaccinarea antimeningococică se recomandă în special în cazul călătoriilor în timpul lunilor cuprinse în intervalul decembrie-iulie. Vaccinul polizaharidic (destinat adulților) se administrează într-o doză, făcându-și efectul asupra imunității după aproximativ zece zile, însă trebuie înnoit după cinci ani. În cazul copiilor, sunt necesare două doze de vaccin conjugat împotriva meningitei, pentru a fi asigurată protecția deplină. (3, 13)

Boala meningococică

Boala meningococică, sau meningita de tip bacterian, cauzată de  Neisseria meningitidis, este o boală cu o incidență foarte mare a mortalității: aproximativ jumătate din persoanele care se îmbolnăvesc de meningită își pierd viața. De asemenea, unele persoane care reușesc să supraviețuiască se aleg cu afecțiuni grave ale creierului, ori își pierd auzul definitiv. Se răspândește foarte rapid prin contactul direct cu o persoană bolnavă și se manifestă prin febră, dureri de cap, înțepenirea gâtului, grețuri, stare de slăbiciune, sensibilitate la lumină.  Traiul la comun cu mai multe persoane, în locuințe supraglomerate, partajarea tacâmurilor și a paharelor sunt factori care favorizează apariția acestei infecții.(13)
Vă puteți documenta mai în detaliu despre boala meningococică citind pe larg acest articol.

Vaccinarea împotriva febrei galbene

Acest vaccin este nu doar o măsură importantă de prevenție, ci și o condiție, în unele cazuri, pentru a putea pătrunde pe teritoriul unor state. (2) Vaccinarea împotriva febrei galbene se face după ce ne asigurăm că în ţara în care vom călători există riscul de expunere la această boală.(6)
Vaccinul asigură protecția împotriva acestei boli pe toată durata vieții și atinge eficiența maximă în 7-10 zile de la administrare, în 95% din cazuri. Poate fi efectuat persoanelor din toate categoriile de vârstă, inclusiv copiilor, cu condiția ca aceștia să aibă minimum 6 luni.
Acest tip de imunizare este contraindicat persoanelor cu deficiențe imunitare, bolnavilor de HIV, celor cu probleme ale timusului, cât și persoanelor care au suferit transplant de organe.
Se impun precauții și în cazul femeilor însărcinate și a acelora care alăptează, cât și în ce privește persoanele de peste 60 de ani.

Reacțiile adverse pe care le poate provoca sunt blânde, rezumându-se la febră ușoară și dureri musculare. Pentru că este un vaccin care conține substanță vie, s-au înregistrat și cazuri în care în urma vaccinării, persoanele imunizate au dezvoltat forme de febră galbenă, însă acestea sunt foarte rare. (6,9)

Febra galbenă

Febra galbenă este o boală infecțioasă transmisă prin înțepăturile țânțarilor, care provoacă efecte care pleacă de la febră, frisoane, amețeli, grețuri  și dureri de cap și ajung până la boli grave ale organelor. Simptomele bolii fac ca adesea să fie confundată cu malarie, febră dengue sau hepatită, de aceea, pentru diagnosticare, se apelează la testările de sânge.
Zonele în care aceasta se manifestă sunt regiunile tropicale și subtropicale din Africa și America de Sud. 

Anual, notează Organizația Mondială a Sănătății, sunt afectate de această boală aproximativ 200.000 de persoane; în cazul a 30.000 dintre acestea, febra galbenă se sfârșește cu decesul. Din păcate, nu există tratament pentru această afecțiune, care poate fi doar prevenită prin vaccinare, prin utilizarea unui repelent contra insectelor și prin purtarea de haine lejere, care să acopere cât mai mult pielea.  (6,9)
În detaliu despre febra galbenă, aici.

Vaccinarea împotriva encefalitei japoneze

Acest vaccin este recomandat în cazul în care călătoriți pentru mai mult de o lună în zonele endemice ale encefalitei japoneze, în timpul sezonului epidemic, mai cu seamă în regiuni defavorizate. Zonele de răspândire ale bolii sunt localizate în toată Asia, cât și în Indonezia, Pakistan, Filipine ori chiar anumite regiuni din Rusia. Expunerea la risc e mai mare în cazul călătoriilor mai lungi (de peste o lună), ori în cazul în care persoanele în cauză  petrec mult timp afară.
E indicat ca în cazul în care călătorim în zone în care această boală se manifestă, să ne adresăm medicului, pentru a ne indica dacă avem nevoie sau nu de vacin, în funcție de scopul, durata și condițiile deplasării. În orice caz, vaccinarea împotriva encefalitei japoneze necesită două doze, cu administrare la o lună distanță, cu măcar zece zile înainte de a pleca la drum, pentru a fi protejați.
Vaccinul se adresează numai persoanelor de peste 17 ani și trebuie refăcut după un an, în cazul în care ne expunem din nou riscului de boală. Femeile însărcinate pot fi afectate semnificativ de acest vaccin, de aceea imunizarea acestora împotriva encefalitei japoneze rămâne la latitudinea medicului.(7, 14, 15)

Encefalita japoneză

Encefalita japoneză se transmite prin intermdiul unui virus prezent în organismul porcilor și al unor păsări sălbatice, ajungând în organismul uman prin înțepăturile țânțarilor.  Există numeroase cazuri când este asimptomatică, însă se poate manifesta prin febră, vărsături, dureri de cap, dar și prin dificultatea de a mișca membrele. În cazuri grave, se poate ajunge până la infecții ale creierului, stare de inconștiență comă și chiar moarte. De fapt, encefalita japoneză se soldează cu moartea persoanei infestate într-un sfert din cazuri, iar în cazul în care bolnavul rămâne în viață, poate avea sechele ireversibile. (14, 15,16 )

Vaccinarea împotriva poliomielitei

Vaccinul antipoliomielită este strict recomandat dacă se călătorește în zone unde poliomielita este endemică (Afghanistan, India, Nigeria sau Pakistan) sau în apropierea acestora. Astfel, pe lângă vaccinarea de rutină administrată copiilor prin programele naționale de imunizare, când se efectuează deplasări în zone expuse (puteți vizualiza harta țărilor vizate, aici),e necesară o doză suplimentară, pentru ca organismul să fie protejat.(3,18)

Poliomielita

Poliomielita este o boală infecțioasă cauzată de un Enterovirus, care mai întâi afectează tractul gastro-intestinal, după care se localizează cu repeziciune în sistemul nervos. Transmiterea se realizează pe cale fecală-orală, prin contactul direct cu materiile fecale ale unei persoane infestate, dar și prin consumul de apă și alimente infestate, fiind mai frecventă în zonele cu o igienă precară. Adesea este asimptomatică, astfel că depistarea e târzie. Când se manifestă, provoacă grețuri, vărsături, amețeli , febră, iar în cazuri mai rare, se soldează cu paralizii ale membrelor. Poliomielita poate fi și cauzatoare de moarte, dacă imobilizează diafragma, pentru că împiedică respirarea. (17)
Despre poliomielită, vă invităm să aflați mai multe din articolul dedicat de pe portalul nostru.


Pe lângă aceste vaccinuri recomandate sau obligatorii , nu uitați să aveți efectuate la zi toate vaccinările de rutină, pentru a fi pe deplin protejați! În cazul în care ați uitat dacă ați efectuat anumite vaccinări sau nu, puteți să vă consultați istoricul medical oricând, apelând la medicul de familie.

De asemenea, să nu uitați că alături de vaccinare, precauție și bună informare, igiena este esențială. Aveți grijă să vă spălați mâinile cât mai frecvent și să consumați mâncare și apă doar din surse de încredere, preferând produsele ambalate sau îmbuteliate. Pe lângă aceste măsuri, evitați să vă fiți victima mușcăturilor de animale și protejați-va de înțepăturile insectelor, apelând la spray-uri și emulsii repelente.

Nu în cele din urmă, vă sfătuim să fiți la curent cu știrile care privesc amenințările temporare din țara în care vă deplasați. Vă recomandăm în acest sens pagina Centrului pentru Prevenția și Controlul Bolilor (CDC), unde puteți găsi update-uri constante privind epidemiile, cât și liste boli personalizate pentru destinația dumneavoastră.  (1,2)