Tulburări ale vocii, senzație de „nod în gât”? Stresul poate fi de vină
Autor: Cozma Diana-Adina
Foarte multe persoane suferă de frica de a vorbi în public, numită glosofobie. Starea de anxietate ne poate afecta funcția vorbirii, nu mai putem controla nici sunetele emise, apare bâlbâiala, sau senzația de „nod în gât”. Cercertatorii de la Universitatea Missouri au descoperit că problemele de voce apar din cauza sentimentului de nervozitate, iar activările cerebrale induse de stres cauzează aceste tulburări.
Maria Dietrich, Profesor Asociat de Științe ale Vorbirii, Limbajului și Auzului, în cadrul Universității Missouri, studiază constant tulburările de pierdere a vocii. Prin studiul pilot efectuat recent, cercetătoarea americană a confirmat că funcția vorbirii depinde mult de personalitatea noastră și de rezistența la stres.
Dietrich a declarat: „Pentru multe persoane, vorbitul în public poate fi o situație stresantă. Stresul poate declanșa modificări fiziologice, cum ar fi tensiunea musculară, ceea ce poate duce la tulburările fonatorii. Datorită noilor noastre studii, putem înțelege mai bine relația dintre stres și disfonie, activările cerebrale responsabile de afectarea vocii, scopul nostru fiind de a identifica cele mai bune metode de tratament în domeniu.”
În cadrul acestui studiu, prima etapă a fost de efectuare a anumitor investigații clinice dar si radiologice de tip RMN, asupra femeile tinere participante. Apoi, li s-a spus că trebuie să pregătească un discurs spontan de 5 minute, în care să motiveze de ce ar fi cel mai bun candidat pentru un job. Însăși această pregătire pentru discurs a fost de fapt testul real, deoarece a servit drept agent de activare a stresului. Participanții au fost rugați să citească niște propoziții, ca și cum ar fi fost o repetiție înainte de discurs (dar, de fapt, în cele din urmă, ei nu au mai fost puși deloc să țină discursul cu pricina). Cercetătorii au colectat mostre de salivă, pentru a determina nivelul de cortizol, principalul hormon al stresului din organism, cu 50 de minute înainte de agentul producător de stres, cât și la 50 de minute după.
În timpul testării, participanții li s-au pus mai multe întrebări, pentru a se evalua starea lor emoțională. În plus, pe parcursul experimentului, au fost efectuate investigații de tip RMN, în scopul de a se analiza activările cerebrale și modul în care acestea au impact asupra funcției vorbirii.
Dietrich a descoperit că existau diferențe semnificative la activitățile cerebrale induse de stres, afectând în mod direct funcția vorbirii. Participanții care au prezentat cel mai mare nivel de cortizol, aveau o activitate cerebrală care impacta puternic asupra zonei laringelui. În plus, au manifestat și un comportament specific introvert.
Rezultatele finale au confirmat teoriile conform cărora trăsăturile vocale depind de personalitate. Cei care sunt mai sensibili și introvertiți pot suferi reacții de stres care afectează funcția vorbirii, uneori până la disfonie.
Dietrich oferă următoarele sfaturi pentru persoanele care au teamă de vorbitul în public:
- Nu va faceți griji daca publicul nu zâmbește. Doar pentru că oamenii nu reacționează la afirmațiile dumneavoastra, nu înseamnă că vă judecă.
- Prezentați-vă discursul cu un zâmbet interior și nu uitați să zâmbiți. Un mic truc prin care respirați adânc și expirați poate fi de foarte mare folos.
- Conștientizați că emoțiile fac parte din ceea ce este normal.
Sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Neurologii au descoperit cum poate fi tratată agresivitatea în mai multe tulburări psihiatrice
- Vocea mamei activează regiuni cerebrale diferite din creierul copiilor
- Utilizarea simultană a doi biomarkeri poate ajuta la identificarea pacienților cu boala vaselor mici
- Tulburările de memorie reduse cu derivați de soia - experiment pe animale de laborator
intră pe forum