Încetinirea voluntară a respirației ar putea reduce anxietatea și emoțiile negative
ROmedic Black Friday:  reduceri la serviciile de promovare a cabinetelor, clinicilor È™i firmelor medicale

Încetinirea voluntară a respirației ar putea reduce anxietatea și emoțiile negative

©

Autor:

Încetinirea voluntară a respirației ar putea reduce anxietatea și emoțiile negative

Un studiu recent publicat în Nature Neuroscience în 2024 oferă noi perspective asupra modului în care un circuit neuronal specific care conectează cortexul cingulat anterior dorsal (dACC) cu nucleul reticular pontin caudalis (PnC) influenÈ›ează respiraÈ›ia È™i reglează emoÈ›iile. Cercetarea, realizată pe È™oareci, demonstrează că încetinirea deliberată a ritmului respirator poate reduce anxietatea È™i alte stări emoÈ›ionale negative, dezvăluind mecanismele biologice care stau la baza tehnicilor de respiraÈ›ie conÈ™tientă utilizate pentru gestionarea stresului.

Context

Respirația este fundamentală nu doar pentru menținerea nivelului optim de oxigen, ci și pentru reglarea emoțiilor și comportamentelor. Cercetările anterioare au arătat că:

  • RespiraÈ›ia rapidă È™i superficială este asociată cu anxietatea.
  • RespiraÈ›ia lentă È™i controlată promovează relaxarea.

DeÈ™i se cunoaÈ™te legătura dintre respiraÈ›ie È™i emoÈ›ii, mecanismele prin care semnalele corticale influenÈ›ează centrele respiratorii din trunchiul cerebral rămân insuficient studiate. Acest studiu investighează modul în care controlul cortical "de sus în jos" contribuie la integrarea respiraÈ›iei cu stările emoÈ›ionale.

Metodologia studiului

Cercetătorii au utilizat mai multe tehnici avansate pentru a explora circuitul dACC→PnC È™i rolul său în reglarea respiraÈ›iei È™i a emoÈ›iilor:

Identificarea circuitului neuronal

  • Trasarea neuronală retrogradă: Cercetătorii au utilizat toxina holerei subunitatea B pentru a identifica neuronii din dACC care proiectează spre PnC.
  • Optogenetica: Au fost exprimate proteine sensibile la lumină (channelrhodopsin-2 pentru activare È™i halorhodopsin pentru inhibare) în neuronii dACC→PnC, utilizând vectori virali.

Monitorizarea activității neuronale și comportamentului

  • InductanÈ›a pletismografică È™i senzori nazali: RespiraÈ›ia È™oarecilor a fost monitorizată în condiÈ›ii de anestezie uÈ™oară È™i în timpul comportamentelor libere.
  • Imagistică cu indicatori de calciu (GCaMP): Activitatea neuronală a fost înregistrată în timp real în timpul unor comportamente precum explorarea unor medii generatoare de anxietate.

Teste comportamentale

  • Labirintul plus elevat È™i testul preferinÈ›ei lumină-întuneric: Aceste teste au evaluat comportamentele asociate anxietății.
  • Coordonarea respiratorie: Impactul circuitului asupra respiraÈ›iei în timpul acÈ›iunilor coordonate, cum ar fi băutul, a fost analizat.

Mapearea conectivității

Cercetătorii au utilizat trasarea neuronală anterogradă pentru a identifica È›intele din trunchiul cerebral È™i regiunile din creierul anterior implicate în emoÈ›ii.

Rezultatele studiului

  • Reglarea anxietății:

    • Activarea circuitului dACC→PnC a redus semnificativ comportamentele asociate anxietății fără a afecta valenÈ›a emoÈ›ională (pozitivă sau negativă).
    • Inhibarea acestui circuit a dus la creÈ™terea anxietății È™i la afectarea coordonării respiratorii.
  • Impactul asupra respiraÈ›iei:

    • Activarea circuitului a încetinit ritmul respirator, facilitând relaxarea.
    • Această încetinire a fost corelată cu reducerea comportamentelor anxioase, indicând o legătură directă între ritmul respirator È™i stările emoÈ›ionale.
  • ProiecÈ›ii neuronale:

    • Neuronii dACC→PnC au proiectat atât către centrele respiratorii din trunchiul cerebral, cât È™i către regiuni din creierul anterior responsabile de reglarea emoÈ›iilor.
    • Activitatea coordonată a acestor regiuni permite sincronizarea stărilor respiratorii È™i emoÈ›ionale.
  • Activitate în medii anxiogene:

    • În timpul testelor de anxietate, circuitul dACC→PnC a fost activat, promovând respiraÈ›ia lentă È™i explorarea sporită.

Concluzii

Studiul evidenÈ›iază circuitul dACC→PnC ca un regulator crucial al respiraÈ›iei È™i al stărilor emoÈ›ionale. Descoperirile subliniază importanÈ›a controlului cortical în integrarea respiraÈ›iei cu reglarea emoÈ›iilor, oferind o explicaÈ›ie biologică pentru eficienÈ›a tehnicilor de respiraÈ›ie lentă în reducerea stresului.

Aceste rezultate deschid noi direcÈ›ii pentru dezvoltarea terapiilor adresate anxietății È™i altor afecÈ›iuni legate de stres, utilizând È›inte neuronale specifice pentru a influenÈ›a respiraÈ›ia È™i stările emoÈ›ionale.


Data actualizare: 25-11-2024 | creare: 25-11-2024 | Vizite: 38
Bibliografie
A top-down slow breathing circuit that alleviates negative affect in mice.
Nature Neuroscience, 2024.
doi:10.1038/s4159302401799w,
https://www.nature.com/articles/s41593-024-01799-w

Image by Racool_studio on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Anxietatea È™i stresul cronic pot creÈ™te riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
  • DependenÈ›a față de tehnologiile mobile a fost asociată cu depresia È™i anxietatea
  • Anxietatea poate influenÈ›a negativ luarea deciziilor
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum