Topul factorilor de risc pentru cancer

Cancerul reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare. Se estimează că în anul 2016 numărul deceselor cauzate de cancer a fost de aproximativ 8,9 milioane la nivel mondial (asta înseamnă că unul din șase decese are drept cauză cancerul).

La nivel global, numărul persoanelor diagnosticate cu orice formă cancer este de peste 42 milioane. Acest număr s-a dublat față de anul 1990 când în lume se înregistrau aproximativ 19 milioane de cazuri de cancer.

Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt: cancerul pulmonar, cancerul mamar, cancer colorectal, cancer de prostată, cancer gastric, cancerul hepatic, cancer de col uterin, cancer de esofag. (1, 2, 3)

În acest articol vom încerca să expunem cei mai importanți factori de risc implicați în apariția celor mai frecvente tipuri de cancere, conform studiilor.

Cancerul pulmonar

1. Fumatul este de departe cel mai important factor de risc în apariția cancerului pulmonar. Acesta determină aproximativ 90% din cancerele pulmonare la bărbați și 75-80% din cancerele pulmonare la femei. Fumul de țigară conține peste 4000 de compuși, dintre aceștia aproximativ 50 au fost dovediți ca având efect cancerigen. Cei mai importanți sunt: hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice, nitrozaminele, precum și alți compuși organici și anorganici (benzen, clorură de vinil, arsenic, crom).

2. Radonul este un gaz radioactiv ce se produce prin dezintegrarea radiului. Acesta este considerat al doilea cel mai important factor de risc, după fumat. Cei mai expuși la radon sunt minerii. Radonul inhalat se dezintegrează și emite particule α fiind responsabile de apariția cancerului pulmonar.

3. Fumatul pasiv este implicat în producerea cancerului pulmonar, riscul crescând odată cu creșterea duratei expunerii la fumul de țigară. Aproximativ 17% din cazurile de cancer pulmonar produse la nefumători se datorează fumatului pasiv pentru o perioadă îndelungată în copilărie și în adolescență.

4. Carcinogeni ocupaționali reprezintă substanțe care pot determina apariția cancerului pulmonar ca urmare a unei expuneri de lungă durată. Carcinogenii cei mai întâlniți sunt: arsenic, azbest, beriliu, cadmiu, crom, nichel, radon, siliciu, clorura de vinil. Dintre aceștia, azbestul este responsabil de un număr mare de cazuri de cancer pulmonar, dar expunerea îndelungată poate duce și la apariția mezoteliomului malign.

5. Alimentația: consumul de fructe și legume este invers proporțional cu riscul de a dezvolta cancer pulmonar. În acest sens, consumul de legume bogate în carotenoizi și cruciferele prezintă un efect protector.

6. Poluarea aerului este unul dintre cei mai importanți factori de risc în producerea cancerului pulmonar. Aerul conține mai mulți agenți cancerigeni, cei mai mulți obținuți prin arderea combustibililor fosili.

7. Boli pulmonare și infecții: unele studii au arătat că pacienții cu BPOC prezintă un risc mai mare pentru a dezvolta cancer pulmonar. Atât BPOC cât și cancerul pulmonar au în comun fumatul ca factor de risc. Infecțiile cu Chlamydia pneumonia, Mycobacterium tuberculosis.

7. Boli pulmonare și infecții: unele studii au arătat că pacienții cu BPOC prezintă un risc mai mare pentru a dezvolta cancer pulmonar. Atât BPOC cât și cancerul pulmonar au în comun fumatul ca factor de risc. Infecțiile cu Chlamydia pneumonia, Mycobacterium tuberculosis, virusul papiloma uman, sau SIDA au fost presupuse a fi implicate în dezvoltarea cancerului pulmonar. (4, 5, 6, 7)

Cancerul mamar

1. Vârsta reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc în apariția cancerului mamar. Incidența crește după vârsta de 45 de ani (în apropierea menopauzei), cele mai multe cazuri fiind descoperite între 40 și 60 ani.

2. Istoricul familial este de asemenea un factor de risc foarte important în apariția cancerului mamar. Între 3-10% din pacientele diagnosticate cu cancer mamar au un istoric familial pozitiv de cancer mamar. Cele mai multe cazuri sunt asociate cu anomalii ale genelor BRCA1 și BRCA2.

3. Factori reproducători. Menarha precoce (<12 ani) precum și menopauza tardivă (>55 ani) sunt implicate în creșterea riscului de apriție a unui cancer mamar. Întârzierea menarhei cu câte un an duce la o scădere a riscului de producere a cancerului mamar cu 5%, iar femeile a căror menopauză survine peste vârsta de 55 ani prezintă un risc dublu de dezvoltare a cancerului mamar față de femeile a căror menopauză apare în jurul vârstei de 45 ani. Totodată nuliparitatea sau prima naștere la o vârstă înaintată sunt corelate cu o creștere a riscului de cancer mamar.

4. Estrogenul. Atât estrogenul endogen cât și cel exogen sunt implicați în apariția cancerului mamar.

5. Factori de mediu

• Alimentația. O alimentație bogată în grăsimi, în special grăsimi saturate, este considerată ca având un risc crescut în producerea cancerului de sân.
• Consumul de alcool a fost evidențiat în unele studii ca fiind implicat, alături de alți factori, în apariția cancerului mamar.
• Greutatea. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer mamar în rândul femeilor aflate la menopauză. (8, 9, 10, 11, 12, 13)

Cancerul colorectal

1. Vârsta peste 50 ani reprezintă un factor de risc pentru cancerul colorectal, incidența fiind mai mare între 65 și 85 ani.

2. Antecendetele familiale. Aproximativ 20-25% din cazurile de cancer colorectal apar la pacienți ce au în antecedente rude diagnosticate cu aceeași maladie, riscul fiind mai mare în cazul celor cu rude de gradul I diagnosticate cu cancer colorectal sau polipi colonici înainte de 60 ani.

3. Afecțiuni ale colonului cum ar fi polipii adenomatoși colonici sau bolile inflamatorii ale colonului (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică) sunt asociate cu un risc crescut în apariția cancerului colorectal.

4. Alimentația reprezintă cel mai important factor de risc în producerea cancerului colorectal. Dieta de tip vestic bogată în grăsimi, în special grăsimi animale, și săracă în fibre duce la modificarea florei microbiene normale a colonului, iar odată cu această schimbare se reduce și capacitatea de degradare a sărurilor biliare cu producerea de compuși cu potențial carcinogen. În unele studii este specificat faptul că administrarea de 1000 UI/zi de vitamina D poate reduce riscul de apariție a cancerului de colon cu 50%, iar administrarea a 1250 mg/zi de calciu poate reduce de asemenea riscul de cancer de colon. Se consideră că, la nivelul colonului, calciul are rolul de a decelera proliferarea epiteliului de tapetare al mucoasei colonice și totodată neutralizează acizii biliari.

5. Sedentarismul și obezitatea fac parte din ceea ce se numește „Stilul de viață occidental” care mai cuprinde și alimentația bogată în carne roșie, grăsimi animale, lipsită de fibre vegetale, având risc crescut în dezvoltarea cancerului colorectal.

6. Fumatul este cunoscut ca având risc pentru cancerul pulmonar, dar fumatul este de asemenea un factor de risc pentru cancerul colorectal. Se estimează că aproximativ 12% din cazurile de cancer colorectal se produc ca urmare a fumatului.

7. Alcoolul poate fi considerat un factor de risc pentru cancerul colorectal, în special dacă este asociat cu fumatul. Prin metaboliții săi (acetaldehida), alcoolul îngreunează sinteza și repararea ADN-ului putând duce în acest mod la apariția unui cancer colorectal. (14, 15, 16, 17, 18)

Cancerul de prostată

1. Vârsta. Cancerul de prostată este mai frecvent la bărbații peste 50 de ani, incidența fiind mai mare la grupul de vârstă 70-74 ani.

2. Alimentația de tip vestic, bogată în grăsimi animale și săracă în fibre, este implicată în apariția cancerului de prostată, în timp ce unele legume (soia, roșiile, mai exact licopenul din componența roșiilor) și ceaiul verde se consideră a avea un efect anticancerigen.

3. Antecedentele familiale de cancer de prostată reprezintă un factor de risc în apariția unei tumori maligne de prostată.

4. Bolile cu transmitere sexuală, în special sifilisul și gonoreea, presupun un risc crescut în ceea ce privește cancerul de prostată. Totodată, infecția cu Trichomonas vaginalis a fost asociată cu apariția cancerului de prostată. (19, 20, 21, 22)

Cancerul gastric

1. Vârsta este un factor de risc în ceea ce privește cancerul gastric. Cele mai multe cazuri au fost diagnosticate în jurul vârstei de 70 ani.

2. Sexul masculin spre deosebire de sexul feminin este mai predispus spre a dezvolta cancer gastric. Se presupune că acest fapt se datorează unor factori de mediu și a unor factori ocupaționali cu care bărbații vin în contact mai frecvent decât femeile, dar s-a evidențiat și rolul protector pe care estrogenii îl au asupra femeilor.

3. Antecendetele familiale de cancer gastric reprezintă un factor de risc important în apariția acestui tip de cancer.

4. Infecția cu Helicobacter pylori se estimează că este responsabilă de aproximativ 65 până la 80% din cazurile de cancer gastric, Helicobacter pylori fiind clasificat de către IARC (International Agency for Research on Cancer) ca fiind carcinogen de clasă I.

5. Fumatul a fost inclus pe lista factorilor de risc pentru cancerul gastric. Studiile au arătat că riscul de a dezvolta un cancer gastric crește cu 60% în cazul bărbaților și cu 20% în cazul femeilor care fumează, comparativ cu nefumătorii. Riscul este mai mic în cazul fumătorilor ocazionali, dar persoanele care fumează peste 20 țigări pe zi prezintă un risc mai crescut decât ceilalți fumători în a dezvolta un cancer gastric.

6. Alimentația este frecvent menționată în studiile referitoare la cancerul gastric. Alimentele conservate prin sare sau prin fum, consumul crescut de sare, alimentele murate și nitrații au fost evidențiate ca fiind implicate în apariția tumorilor maligne ale stomacului. Totodată consumul de fructe și legume este invers proporțional cu riscul de apariție a cancerului gastric.

7. Alcoolul. Consumul de alcool a fost evidențiat ca fiind factor de risc în apariția cancerului gastric, dar mai frecvent s-a observat că alcoolul este un factor de risc în ceea ce privește evoluția bolii. (23, 24, 25, 26)