Tipuri de tuse pentru care trebuie să te îngrijorezi

Tusea este un simptom ce aparține sferei respiratorii pe care fiecare dintre noi l-am experimentat cel puțin o data în viață, fie ea seacă, productivă, intermitentă sau permanentă, chinuitoare. Cu toate acestea, banala tuse poate ascunde o serie de afecțiuni care trebuie investigate cu atenție sporită de către medicul pneumolog.

Cum apare tusea?

Reflexul de tuse constituie un mecanism de apărare al organismului împotriva pătrunderii particulelor străine și a secrețiilor excesive în structurile tractului respirator. Actul reflex are drept scop generarea unui flux de aer dirijat din plămâni către exterior și implică participarea unui nerv a cărui traiect se găsește în torace (nervul vag), a diafragmului și a musculaturii laringeale, intercostale și abdominale.

Dintre factorii care pot cauza tusea fac parte noxele, factorii iritanți (termici, chimici, organici, inflamatori, mecanici), precum și o producție excesivă de secreții bronșice care sunt mobilizate de către aparatul ciliar situat în tractul respirator. Eficacitatea tusei depinde de mai mulți factori precum: tonusul mușchilor respiratori accesorii, volumul de aer care se găsește în plămân, cantitatea de aer expirat și mecanismele specifice ale plămânului. (1), (2)

Câte tipuri de tuse există?

Clasificarea tipurilor de tuse se realizează în funcție de mai multe criterii :

1. După durată tusea poate avea caracter:

• tuse acută: durează de la câteva zile până la două sau trei săptămâni și este cauzată de infecții bacteriene sau virale;
• tuse cronică: are o durată de minim două luni și poate evolua cu multiple episoade de exacerbare pe o perioadă de mai mulți ani.

2. După momentul zilei în care se manifestă accesul de tuse:

• tuse matinală: apare în patologiile care evoluează cu secreții abundente, acestea fiind mobilizate în timpul nopții;
• tuse vesperală: manifestată seara, concomitent cu creșterea temperaturii;
• tuse nocturnă: apare noaptea și este specifică afecțiunilor cardiace;
• tuse continuă: se manifestă pe întreaga durată a zilei si trădează o iritare sau o compresiune continua asupra căilor respiratorii.

3. După asocierea cu secreții tusea se împarte în două categorii:

• tuse uscată sau iritativă: nu se asociază cu secreții și are de obicei etiologie virală;
• tuse umedă sau productivă: este însoțită de formarea de secreții, care prin eliminare formează sputa; la rândul ei, sputa poate îmbrăca diverse aspecte: purulentă, sangvinolentă, mucoasă, spumoasă, etc.

4. După sediul procesului patologic care determină tusea:

• tuse nazală sau sinusală (apare în rinite, sinuzite)
• tuse faringiană (întâlnită în faringite și poate fi asociată refluxului gastro-esofagian)
• tuse laringiană (manifestată în cazul laringitelor, atacurilor de astm, alergiilor, prezenței corpilor străini sau neoplasmelor)
• tuse traheală și/sau bronșică (apare în bronșite, traheobronșite, tusea convulsivă provocată de bacteria Bordetella pertussis) (3), (4), (5)

Care sunt situațiille când tusea devine îngrijorătoare?

Majoritatea patologiilor care prezintă drept simptom principal tusea au de obicei semnificație benignă, iar simptomatologia se remite în urma tratamentului antibiotic, antiviral sau antihistaminic. În continuare vor fi detaliate o serie dintre tipurile de tuse care ascund o boli ce necesită investigații și tratament de specialitate.

• Atacurile de tuse însoțite de dificultăți de respirație: evoluția în pusee a tusei iritative, alături de dispneea de tip expirator și respirația șuierătoare fac parte din tabloul clinic al astmului bronșic. Această afecțiune se manifestă prin constricție bronșică mediată inflamator, cauzată de un răspuns exagerat a căilor aeriene la factori iritanți din mediu precum alergenii, fumul de țigară sau diferiții produși toxici. (6)
• Puseul de tuse apărut în contextul unei boli cardiace: în acest caz, simptomatologia este în mare parte identică cu cea regăsită în astmul bronșic, însă se asociază cu acumularea de lichid la nivel pulmonar. Afecțiunea poartă denumirea de astm cardiac și este expresia clincă a decompensării insuficienței cardiace stângi. Spre deosebire de astmul bronșic a cărui simptomatologie se remite prin admistrarea medicației bronhodilatatoare, astmul de cauză cardiacă reprezintă o urgență medicală care netratată poate evolua către deces. (7)
• Tusea acompaniată de arsuri retrosternale: apare după terminarea mesei, este uscată persistentă și prezintă drept cauză boala de reflux gastroesofagian. De asemenea, în cazul refluxului nocturn, secrețiile gastrice irită mucoasa faringiană și pot cauza o simptomatologie asemănătoare cu a faringitei (tuse și durere de gât). Tratamentul bolii de reflux cu inhibitori de pompă de protoni va determina remiterea simptomatologiei respiratorii. (8)
• Episoade de tuse care evoluează pe mai mulți ani: în acest caz apare tusea cronică asociată cu dificultăți de respirație, alături de perioade de tuse productivă cu expectorație purulentă. Boala în cauză se numește bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), iar diagnosticul se suspectează în cazul pacienților care prezintă tuse cronică cel puțin trei luni, minim doi ani consecutiv. BPOC are o incidență mare în rândul fumătorilor și se asociază frecvent cu infecții respiratorii, mai ales în sezonul rece, care cauzează sputa purulentă. (9)
• Tuse persistentă cu expectorație sangvinolentă: sputa cu striuri de sânge semnalează o afecțiune gravă, precum tuberculoză pulmonară, cancer sau metastaze pulmonare. În aceste situații, tusea este însoțită de scădere în greutate, febră, transpirații nocturne dureri în piept, dispnee și reprezintă o urgență de diagnostic. (10), (11)

Recomandări pentru pacienți

• Adresați-vă medicului dacă vă regăsiți într-una dintre situațiile menționate anterior.
• Nu tratați singur tusea acasă cu antibiotice sau antivirale.
• Dacă suferiți de o afecțiune cronică ce poate evolua cu tuse, țineți cât mai bine sub control boala de bază.
• Renunțati la fumat sau reduceți pe cât posibil numărul de țigarete.
• Nu ignorați simptomele care acompaniază tusea.
• Dacă suferiți de o boală pulmonară cronică, efectuați controale periodic.
• Evitați mediile toxice și expunerea la pulberi sau prafuri iritante.
• Țineți sub control alergiile și infecțiile respiratorii sezoniere.