Topul factorilor cancerigeni

Cancerul este o boală care afectează din ce în ce mai multe persoane, fiind pe locul doi drept cauză de deces la nivel mondial. Înțelegerea procesului prin care celulele canceroase apar și informarea despre factorii de risc reprezintă pași importanți în lupta împotriva cancerului, crescându-ne șansele de a deveni victorioși. (1)

Celulele „sănătoase” din organism prezintă mecanisme complexe de reglare pentru diviziune și moarte celulară, aflându-se în echilibru în cadrul țesuturilor. Atunci când, prin acțiunea anumitor factori de risc, controlul proceselor celulare suferă modificări și devine deficitar, celulele capătă o diviziune rapidă, haotică, neîncetată, fără a mai intra în faza de moarte celulară.

Astfel, acumularea celulelor canceroase determină în timp formarea tumorilor, țesuturi care nu mai „respectă” arhitectura normală a organismului, distrugând elementele din vecinătate. (1, 2, 3)

Topul factorilor cancerigeni

Procesele celulare sunt dictate de informația codificată în cadrul ADN-ului nostru. Orice factor de risc care acționează în mod direct sau indirect asupra materialului nostru genetic și care poate declanșa diviziune celulară necontrolată se numește factor cancerigen. (4)

Factorii cancerigeni cresc riscul de dezvoltare a cancerului, însă apariția acestei boli necesită o anumită predispoziție genetică, o acumulare de factori de risc într-o anumită perioadă de timp și printr-o anumită intensitate sau o expunere extrem de perturbatoare pentru organism. În funcție de modalitatea de expunere, acești factori determină mai frecvent anumite tipuri de cancer față de altele.

Ca o regulă generală, factorii cancerigeni se pot împărți în două mari categorii: factori nemodificabili și factori modificabili. (4, 5)

Printre factorii cancerigeni nemodificabili, se regăsesc (4, 6):

• codul genetic transmis de la părinți către copii, care poate conține anumite modificări permanente în cadrul cromozomilor;
• nivelul de poluare din mediul încojurător;
• factori regăsiți drept componente din natură, cum ar fi contactul cu microorganisme patogene, elemente chimice, razele soarelui;
• vârsta și sexul pentur anumite tipuri de cancer;
• un diagnostic anterior de afecțiune oncologică;
• vârsta de debut a menopauzei în cazul femeilor;

Factorii cancerigeni modificabili sunt extrem de numeroși și variază ca importanță în funcție de tipul de cancer discutat. Printre acești factori, se numără (7, 8, 9, 10):

• fumatul și consumul de alcool;
• consumul de alimente bogate în grăsimi și în zaharuri, ce determină inflamație la nivelul tubul digestiv și la nivelul întregului organism;
• dereglările hormonale sau administrarea de terapii hormonale, cum ar fi terapia estrogenică administrată la persoanele de sex feminine după vârsta instalării menopauzei;
• sedentarismul, alături de un indice de masă corporală ridicat, cu nivel supraponderal, de obezitate sau chiar de obezitate morbidă;
• expunerea la tratamente cu efect cancerigen, cum ar fi radioterapia, chimioterapia sau terapii ce induc o supresie a sistemului imunitar;
• stresul din cadrul familiei, de la locul de muncă, la nivel de comunitate;
• anumite comportamente cu risc crescut, cum ar fi „bronzarea artificială” în cadrul saloanelor specializate;
• lipsa tratamentului în cazul anumitor afecțiuni inflamatorii, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, prezența de polipi la nivelul colonului, prezența alunițelor atipice;
• expunerea la substanțe carcinogene de la locul de muncă, printre care se regăsesc azbestul, arsenicul, benzenul, cadmiu, mercur, plumb, radon, nichel;
• expunerea la substanțe carcinogene regăsite în produsele cosmetice, de îngrijire, acestea fiind utilizate frecvent, zilnic;

Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar prezintă cea mai mare rată de deces în rândul tuturor tipurilor de cancer, iar incidența acestuia este într-o continuă creștere.

Factorul cancerigen principal, responsabil pentru cele mai multe cazuri de cancer pulmonar este reprezentat de fumat. Fumatul, indiferent dacă este activ sau pasiv, afectează semnificativ întreaga activitate a celulelor țesutului pulmonar. Acest viciu determină la nivel pulmonar inflamație cronică, distrucție celulară, semnalizare celulară aberantă, cu modificări ireversibile ale ADN-ului celular și, ulterior, cu apariția celulelor canceroase. (11)

În plus, este important de menționat faptul că alternativele apărute recent pentru fumat, cum ar fi țigara electronică, nu reduc riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar, nicotina nefiind singura substanță responsabilă pentru declanșarea cancerului. Aproximativ 4000 de substanțe chimice cu potențial cancerigen au fost identificate în fumul de țigară, toate acționând simultan asupra mucoasei bronșice și alveolare. (11, 12)

Alți factori cancerigeni implicați în etiologia cancerului pulmonar, cu impact semnificativ asupra riscului unei persoane sunt (11, 12):

• componenta genetică, moștenită de la părinți, cu modificarea enzimelor responsabile de prelucrarea și metabolizarea substanțelor prezente în fumul de țigară;
• sexul feminin, întrucât se observă mai multe cazuri de cancer pulmonar în rândul femeilor decât în rândul bărbaților (atunci când se exclud variabile precum consumul de tutun);
• vârsta înaintată, întrucât media de vârsta a diagnosticului pentru cancerul pulmonar se situează în jurul vârstei de 70 de ani;
• afecțiuni pulmonare ce predispun la inflamație cronică, precum bronhopneumopatia cronică obstructivă;
• expunerea la substanțe chimice la locul de muncă enunțate anterior și care sunt inhalate pentru o perioadă lungă de timp, fără protecție adecvată, eficientă;

Cancerul mamar

Cancerul mamar reprezintă cea mai frecventă afecțiune oncologică în rândul femeilor, cu o rată extrem de ridicată de deces în întreaga lume. Cancerul mamar prezintă deseori cauze genetice sau hormonale, apariția nefiind influențată semnificativ prin anumite comportamente, un anumit stil de viață sau dietă. (13)

Cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea cancerului în cazul femeilor este reprezentat de istoricul de antecedente heredo-colaterale, mai exact prezența în rândul rudelor de gradul I a cancerului mamar. Acest tip de cancer este determinat în de cele mai multe ori de mutații în genele BRCA1 și BRCA2, mutații ireversibile, moștenite de la părinți. Astfel, orice pacient cu istoric familial de cancer mamar este sfătuit intensiv să înceapă screeningul precoce, prezentândun risc semnificativ de malignizare. (13)

Alte variabile ce pot crește semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului mamar sunt (13, 14, 15):

• vârsta înaintată, întrucât vârsta medie de diagnosticare a acestui tip de cancer este de aproximativ 55 de ani;
• prima sarcină după vârsta de 30 de ani, prin modificările hormonale la care este supus țesutul mamar;
• menarha (prima menstruație) timpurie, înainte de vârsta de 12 ani, sau menopauza tardivă, dupa vârsta de 55 de ani;
• un diagnostic anterior de cancer mamar;

Cancerul de prostată

Cancerul de prostată reprezintă cea mai frecventă afecțiune oncologică diagnosticată în rândul bărbaților, prezentând, însă, un prognostic favorabil atunci când este identificat devreme prin control regulat și screening anual după vârsta de 40 de ani. (15)

Cei mai importanți factori de risc pentru cancerul de prostată sunt vârsta înaintată și profilul genetic, moștenit pe linie paternă, cu rude de gradul I afectate de acest tip de cancer. Riscul este semnificativ mai mare atunci când aceste două variabile sunt cumulate. (15)

Alți factori cancerigeni sunt:

• dieta de tip vestică, incluzând cantități mari de calciu, cantități scăzute de vitamina D, un consum excesiv de carne roșie, de alimente procesate tip fast-food și bogate în zaharuri;
• bolile cu transmitere sexuală determinate de patogeni precum Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae (gonoree), Treponema pallidum (sifilis);

Cancerul de piele

Cancerul de piele reprezintă o afecțiune larg răspândită, deseori cu un diagnostic stabilit tardiv și cu un nivel crescut de agresivitate în stadiile clinice avansate.

Factorul carcinogen cu cea mai mare semnificație în acest caz este reprezentat de expunerea la razele UV-A și UV-B ale soarelui. Lipsa aplicării de cremă solară atât în timpul concediului vara, cât și în cadrul plimbărilor din oraș predispune miliarde de oameni la dezvoltarea cancerului de piele. (16)

Alături de expunerea solară, alți factori cancerigeni pot crește și mai mult riscul de cancer de piele, cum ar fi (16, 17):

• tipul de pigment al țesutului cutanat (persoanele cu ten deschis fiind mai predispuse);
• profilul genetic, cu numeroase alunițe;
• prezența alunițelor atipice, motiv pentru care o examinare perioadică acasă este intensiv recomandată;

Cancerul colorectal

Cancerul colorectal, un alt tip de cancer frecvent întâlnit în rândul persoanelor la nivel global, prezintă o strânsă legătură între factorii externi, modificabili și cei nemodificabili. Cele mai numeroase cazuri de cancer colorectal sunt de novo (fără istoric familial specific), fiind determinate de o dietă nesănătoasă, un consum excesiv de alcool, de tutun, un indice de masă corporală extrem de ridicat, sedentarismul, alături de un nivel crescut de stres cronic. (18)

Cu cât stilul nostru de viață include comportamente vicioase, fără mecanisme sănătoase de relaxare, riscul de dezvoltare a cancerului colorectal crește. Este foarte important de înțeles efectul cronic pe care anumite comportamente îl au asupra organismului, tubul digestiv fiind extrem de predispus la agenți inflamatori, care perturbă microbiomul intestinal și determină modificări devastatoare asupra alimentației.

Alți factori de risc pentru cancerul colorectal sunt (18, 19, 20):

• afecțiuni gastroenterologice moștenite în familie, cu o componentă genetică puternică, ce predispune la acumularea de mutații în genele cromozomiale;
• vârsta înaintată, persoanele cu vârste de peste 50 de ani prezentând un risc mult mai ridicat decât tinerii;
• istoricul personal patologic ce include anumite afecțiuni gastroenterologice, cu risc mare de inflamație cronică sau modificări tisular la nivelul tubului digestiv;