Topul celor mai periculoase bacterii - și riscul de a intra în contact cu ele

Bolile infecțioase reprezintă una dintre cauzele principale de deces la nivel global, peste 15 milioane de oameni pierzându-și viața anual din cauza unei infecții. Grație descoperirilor făcute în ultimele decade, multe dintre bolile infecțioase care înainte erau mortale în prezent pot fi tratate. Cu toate acestea, numărul de decese este în continuare unul ridicat, acest lucru fiind posibil din cauza lipsei măsurilor de protecție cât și din cauza scăderii eficienței antibioticelor. Multe dintre clasele de bacterii cunoscute și-au sporit în ultimii ani rezistența la antibiotice, devenind o amenințare reală pentru sănătatea umană. (1)

Organizația Mondială a Sănătății a publicat la începutul anului 2017 o listă cu cele mai periculoase grupe de bacterii, prioritare fiind cele cu o rezistență sporită la antibiotice. Acinetobacter, pseudomonas și enterobacteriaceae (E. coli, serratia, proteus sau klebsiella) reprezintă la momentul actual bacteriile cu cea mai mare rezistență la antibiotice, inclusiv la cele de clasa a treia, precum carbapeneme sau cefalosporine. (1) (2) (3)

Acinetobacter

Acinetobacter baumannii este un bacil gram-negativ aerobic, asociat de regulă cu mediile acvatice. De regulă, bacteria infectează sistemele de organe cu un conținut ridicat de lichide. Unele tulpini ale bacteriei au dezvoltat o rezistență foarte mare la antibiotice, acesta fiind un motiv major de îngrijorare pentru specialiștii din sănătate. Contractarea bacteriei se face adesea în mediile intraspitalicești, existând o corelare între perioadele de ședere prelungită în spital și apariția unei infecții cu acinetobacter. Conform unuia dintre cele mai concludente studii realizate la pacienții cu acinetobacter, rata de mortalitate raportată este de 21,6%. (5) (6)

Pseudomonas

Pseudomonas este considerată una dintre cele mai comune bacterii, fiind prezentă inclusiv pe pielea umană, pe sol, plante sau în apă. În cele mai multe cazuri, bacteria este prezentă în unitățile de terapie intensivă, de către pacienți cu un sistem imunitar slăbit. Această bacterie este dificil de combătut, deoarece are o rezistență foarte mare la antibioticele puternice. Rata mortalității la 30 de zile de la debutul simptomelor este cuprinsă între 18% și 61%. (4) (7) (8)

Enterobacteriaceae

Prezente la nivelul tractului digestiv al omului, fără a afecta în mod negativ sănătatea umană, bacteriile din familia enterobacteriaceae sunt considerate bacterii normale, riscul de contaminare fiind unul extrem de mic la persoanele cu un sistem imunitar puternic. Enterobacteriaceae, la fel ca bacteriile din familiile pseudomonas și acinetobacter, afectează de cele mai multe ori persoanele cu un sistem imunitar slăbit, pe cei care tocmai au trecut printr-o intervenție chirurgicală sau pacienții spitalizați pe o perioadă lungă de timp. (9)

Enterobacteriaceae poate să afecteze sistemul digestiv, sistemul excretor, sistemul respirator sau pe cel circulator, tratamentul cu antibiotice fiind de cele mai multe ori unul de lungă durată, cu rezultate nu tocmai satisfăcătoare la persoanele cu sistem imunitar slăbit. Un studiu efectuat și publicat la sfârșitul anului 2017 arată că peste 60% dintre pacienții cu o infecție a sângelui cauzată de o tulpină enterobacteriaceae rezistentă la antibiotice își pierd viața la 30 de zile de la apariția infecției. Klebsiella și E. coli sunt cele mai cunoscute bacterii din familia enterobacteriaceae, din cauza prevalenței lor mare. Klebsiella pneumoniae, denumit și bacilul lui Friedlander, este unul dintre germenii multirezistenți din clasa Klebsiella, responsabil de apariția pneumoniei. (9) (10)

Staphylococcus aureus

Bacteria patogenă stafilococ auriu face parte din genul staphylococcus, familie de bacterii considerată cu risc crescut de către OMS. Stafilococul auriu poate provoca o varietate de infecții la nivelul pielii, al țesuturilor moi, al plămânilor, tractului urinar sau al sistemului digestiv. Bacteria poate fi prezentă în unitățile medicale, dar și pe pielea sau mucoasele unei persoane sănătoase. Aceasta pătrunde adesea în organism în urma unei intervenții chirurgicale. Persoanele cu afecțiuni cronice, precum diabet, insuficiență renală sau emfizem pulmonar, cât și cei cu un sistem imunitar slăbit, se pot contamina mult mai ușor. (4) (11) (12)

Helicobacter pylori

Prezentă la mai bine de jumătate din populația globală, helicobacter pylori este considerată una dintre cele mai răspândite bacterii din lume. În țările aflate în curs de dezvoltare sau în regiunile de pe glob subdezvoltate există o incidență foarte mare a infecțiilor cu helicobacter. Bacteria helicobacter pylori și-a modificat rezistența la claritromicină, unul dintre cele mai puternice antibiotice folosite împotriva familiei de bacterii helicobacter, motiv pentru care a devenit una dintre cele mai periculoase bacterii cunoscute. Cu toate acestea, există diverse combinații de antibiotice ce pot fi utilizate pentru a contracara rezistența la claritromicină. (13) (14)

Campylobacter jejuni

Infecția cu campylobacter apare de regulă în urma consumului de carne insuficient gătită, însă poate să apară și dacă sunt consumate alimente ce au intrat în contact cu carnea contaminată sau apă ce conține bacteria. Simptomele sunt asemănătoare cu cele întâlnite la persoanele infectate cu salmonella, diareea și crampele abdominale fiind considerate simptome principale. Deși poate apărea la orice vârstă, infecția cu campylobacter este mai frecventă la copii, ceea ce o transformă într-un pericol pentru umanitate. (14) (15)

Neisseria gonorrhoeae

Infecția cauzată de bacteria neisseria gonorrhoeae poartă denumirea de gonoree și reprezintă una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală. Infecția apare în urma unui contact sexual neprotejat cu o persoană deja contaminată. Simptomele apar după 2-14 zile de la momentul producerii actului sexual. În anumite situații, gonoreea poate să fie asimptomatică sau simptomele pot să apară mai târziu. Infecțiile netratate pot provoca complicații severe, care pot implica organe de la nivelul tractului reproducător. De asemenea, bacteria poate fi transmisă copilului la naștere, în situația în care viitoarea mamă suferă de gonoree. (16)