Îmbrătrânirea celulară și cancerul

Îmbătrânirea celulară reprezintă un proces complex și inevitabil care afectează celulele organismului, odată cu înaintarea în vârstă. Studii recente sugerează faptul că modificările apărute la nivel celular asociate cu îmbătrânirea celulară pot influența susceptibilitatea la cancer. Senescența celulară, procesul fiziologic în urma căruia celulele își încetinesc sau își încetează diviziunea, dar rămân viabile și active metabolic, poate juca un rol dublu în acest sens: pe de o parte, poate împiedica proliferarea celulelor deteriorate, reducând riscul de cancer, iar pe de altă parte, poate crea un mediu inflamator care favorizează dezvoltarea tumorilor. (1, 2, 3)

Cum favorizează îmbătrânirea apariția cancerului?

Îmbătrânirea celulară favorizează apariția cancerului prin mai multe mecanisme complexe. Acumularea de mutații genetice, asociată cu îmbătrânirea individului și implicit a celulelor sale, constituie una dintre cauzele potențiale ale apariției cancerelor. Mutațiile pot afecta genele supresoare tumorale, care, în mod normal, inhibă creșterea celulelor anormale, sau pot influența genele implicate în controlul ciclului celular. Instabilitatea genetică oferă un teren propice pentru inițierea și progresia cancerului. (1, 3, 4)

Influența telomerilor asupra cancerului

Un alt aspect crucial în legătură cu îmbătrânirea celulară și cancerul este legat de telomeri. Telomerii sunt structuri repetitive de ADN și proteine localizate la capătul cromozomilor, care au rolul de a proteja informația genetică în timpul diviziunii celulare. Funcția lor principală este de a preveni pierderea materialului genetic esențial în timpul replicării celulare. Pe măsură ce o celulă se divide, telomerii devin mai scurți, deoarece nu pot fi copiați complet în timpul procesului de replicare a ADN-ului. Scurtarea progresivă a telomerilor are legătură cu îmbătrânirea celulară și, în cele din urmă, cu intrarea celulei într-o stare de senescență sau moarte celulară programată.

Telomerii au o importanță deosebită în prevenirea formării cromatidelor libere, care ar putea duce la instabilitate genetică și la apariția cancerului și a altor afecțiuni grave. Telomerii scurți sunt adesea asociați cu celulele canceroase, deoarece, în absența unor mecanisme de prelungire a acestora, celulele tumorale nu ar putea continua să se dividă la nesfârșit. Altfel spus, celulele canceroase pot evita scurtarea telomerilor și intrarea lor în senescență, ceea ce le permite să se dividă necontrolat și să formeze tumori. Manipularea telomerilor constituie în prezent o strategie terapeutică potențială în combaterea cancerului. (6, 7)

Senescența celulară și cancerul

Senescența celulară poate avea un impact dual asupra cancerului. Pe de o parte, senescența poate limita diviziunea celulelor canceroase, ceea ce încetinește progresia tumorii. Celulele senescente intră într-un stadiu de repaus și nu mai participă activ la diviziunea celulară, devenind practic o barieră naturală împotriva răspândirii celulelor canceroase în organism.

Pe de altă parte, fenomenul cunoscut sub numele de „senescență asociată inflamației” (SASP) poate juca un rol negativ. Celulele senescente pot secreta o serie de substanțe chimice inflamatorii care pot favoriza dezvoltarea cancerului. Astfel, deși senescența poate încetini progresia unui cancer într-un stadiu incipient, prezența celulelor senescente poate contribui la crearea unui mediu pro-tumoral în stadiile ulterioare ale bolii. (1, 3, 5)

Încetinirea îmbătrânirii celulare

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate avea un impact pozitiv asupra procesului de îmbătrânire celulară, studiile sugerând faptul că rata de îmbătrânire și de deteriorare a celulelor este influențată semnificativ de stilul de viață. Cu toate acestea, nu există încă un consens clar în comunitatea științifică cu privire la posibilitatea încetinirii îmbătrânirii în mod semnificativ, procesul de îmbătrânire fiind unul mult mai complex, influențat atât de factori modificabili, precum alimentația, stilul de viață sau obiceiurile zilnice, cât și de factori care nu pot fi modificați, precum factorii genetici.

Cu toate acestea, adoptarea unui stil de viață sănătos, ce presupune efectuarea cu regularitate de exerciții fizice, o alimentație echilibrată și un somn adecvat, poate contribui la menținerea sănătății celulare și la îmbunătățirea calității vieții. În prezent există cercetări ample care sugerează că adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul apariției cancerului. De exemplu, limitarea expunerii la factori de risc precum fumatul, consumul excesiv de alcool și alimentația nesănătoasă poate avea un impact pozitiv în prevenirea anumitor tipuri de cancer.

Următoarele strategii pentru încetinirea îmbătrânirii celulare pot contribui la reducerea riscului de cancer, însă fără a garanta faptul că un individ care respectă toate recomandările nu va dezvolta cancer:

• adoptarea unei diete bogate în antioxidanți (poate contribui la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, un factor asociat cu îmbătrânirea prematură și dezvoltarea anumitor tipuri de cancer);
• efectuarea cu regularitate de exerciții fizice (pot promova o bună circulație sanguină și pot stimula producția de factori de creștere, care susțin sănătatea celulară);
• utilizarea cremelor de protecție solară și evitarea expunerii prelungite la soare (strategii esențiale pentru a preveni daunele celulare induse de radiații ultraviolete);
• obținerea a minimum 8 ore de somn pe noapte (în timpul somnului, celulele au ocazia să se refacă și să se regenereze, ceea ce previne deteriorarea lor prematură);
• limitarea consumului de zahăr și carbohidrați simpli (studiile sugerează că un consum excesiv de zahăr și carbohidrați rafinați poate contribui la procesul de îmbătrânire celulară).

În plus, unele suplimente alimentare, precum resveratrolul, coenzima Q10 și acidul alfa-lipoic, au fost asociate cu beneficii anti-îmbătrânire. Cu toate acestea, este important ca astfel de suplimente să fie utilizate doar cu acordul medicului. (8, 9)