Riscul de tromboză

©

Autor:

Riscul de tromboză

Tromboza este o complicație medicală care apare atunci când un cheag de sânge se formează în interiorul vaselor de sânge și obstrucționează fluxul normal al sângelui. Tromboza poate avea consecințe severe, de la complicații locale până la evenimente care pun viața în pericol, cum ar fi embolia pulmonară. În general, un eveniment trombotic necesită spitalizare și instituirea unui tratament în regim de urgență. Cunoașterea simptomelor și a factorilor de risc ai trombozei poate ajuta la identificarea timpurie și la prevenirea complicațiilor. (1, 2)

Care sunt factorii care cresc riscul de tromboză?

Deși tromboza poate surveni ca un eveniment izolat, mai multe circumstanțe și condiții pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune. În limbajul medical, tendința unei persoane de a forma cheaguri de sânge anormal de ușor sau predispoziția la tulburări de coagulare poartă denumirea de trombofilie. Factorii ereditari, precum mutația factorului V Leiden sau deficiența proteinelor C sau S reprezintă importanți factori de risc pentru trombofilie.

Factorii modificabili care predispun indivizii la tromboză includ:

  • sedentarismul (imobilitatea prelungită, fie din cauza unei internări spitalicești, fie din cauza zborurilor lungi sau alte călătorii, poate reduce fluxul sanguin, mai ales în picioare, ceea ce facilitează formarea cheagurilor);
  • fumatul (nicotina și alte toxine din tutun pot afecta coagularea și funcția vaselor sanguine, ceea ce crește riscul de tromboză arterială);
  • obezitatea (grăsimea abdominală crește presiunea asupra venelor din abdomen, împiedicând fluxul sanguin să revină eficient de la picioare la inimă).


Alți factori care cresc riscul de tromboză:

  • cancerul și chirurgia pentru cancer (unele linii de celule canceroase pot elibera substanțe care promovează formarea trombilor)
  • boli autoimune, precum lupusul sau sindromul antifosfolipidic;
  • insuficiența cardiacă (o inimă care nu pompează eficient poate cauza stază sanguină în atriile inimii, unde pot să apară cheaguri care pot migra către alte organe);
  • leziuni vasculare (accidentele sau intervențiile chirurgicale pot leza pereții vaselor, creând un teren propice pentru formarea trombilor);
  • tratamentele cu contraceptive orale sau terapia de substituție hormonală (pot crește nivelurile de factori de coagulare);
  • vârsta înaintată (deși tromboza poate afecta persoanele de orice vârstă, riscul crește odată cu înaintarea în vârstă). (1, 3, 4, 5)


Clasificarea trombozei

În funcție de locul în care se formează, tromboza poate fi clasificată ca tromboză venoasă sau tromboză arterială. Tromboza venoasă profundă (TVP) se referă la formarea unui cheag în venele profunde, de obicei ale picioarelor, și este una dintre cele mai comune forme de tromboză venoasă. Pe de altă parte, tromboza arterială se produce atunci când un cheag blochează o arteră, complicațiile potențiale fiind accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. (1, 6)

Diagnostic

Identificarea precoce a trombozei reprezintă un pas crucial în managementul afecțiunii, prevenind complicațiile și îmbunătățind prognosticul. Utilizarea metodelor de diagnostic adecvate și adaptate fiecărei situații clinice permite o abordare terapeutică eficientă și rapidă. Cu ajutorul unei ecografii Doppler, medicii pot evalua rapid și eficient prezența cheagurilor în vene, în special în zona extremităților inferioare.

În funcție de particularitățile individuale ale pacientului, alte proceduri, precum angiografia, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi folosite pentru identificarea unei tromboze sau a unor probleme care pot creste riscul de tromboză. În general, CT-ul sau RMN-ul sunt utilizate în cazurile complexe sau pentru a detecta embolii pulmonare. (1, 2, 3)

Prevenție

Prevenirea trombozei este esențială pentru evitarea complicațiilor potențiale. Prin adoptarea unor măsuri preventive adaptate, se poate reduce semnificativ riscul de tromboză. Printre altele, se recomandă promovarea mișcării, în special în contextul imobilității prelungite. Pacienții spitalizați, în special cei postoperator, sunt sfătuiți să înceapă mobilizarea cât mai curând posibil. Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, practicarea regulată a exercițiilor fizice, evitarea consumului excesiv de alcool și renunțarea la fumat sunt măsuri esențiale pentru menținerea sănătății vaselor sanguine. (1, 2)


Data actualizare: 31-10-2023 | creare: 31-10-2023 | Vizite: 378
Bibliografie
(1) Thrombosis, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/thrombosis
(2) What is Thrombosis? link: https://thrombosis.org/patients/what-is-thrombosis
(3) What is Venous Thromboembolism? link: https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html
(4) Your Guide to Preventing and Treating Blood Clots, link: https://www.ahrq.gov/patients-consumers/prevention/disease/bloodclots.html
(5) Epidemiology and Risk Factors for Venous Thrombosis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2020806
(6) Types of Thrombosis, link: https://www.news-medical.net/health/Types-of-Thrombosis.aspx
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Tromboza și călătoriile cu avionul
  • Tromboza - explicații
  • Grupa de sânge evaluează riscul apariției cheagurilor în cancer
  •