Riscul de tromboză
Autor: Teodorescu Mihai
Tromboza este o complicaÈ›ie medicală care apare atunci când un cheag de sânge se formează în interiorul vaselor de sânge È™i obstrucÈ›ionează fluxul normal al sângelui. Tromboza poate avea consecinÈ›e severe, de la complicaÈ›ii locale până la evenimente care pun viaÈ›a în pericol, cum ar fi embolia pulmonară. În general, un eveniment trombotic necesită spitalizare È™i instituirea unui tratament în regim de urgență. CunoaÈ™terea simptomelor È™i a factorilor de risc ai trombozei poate ajuta la identificarea timpurie È™i la prevenirea complicaÈ›iilor. (1, 2)
Care sunt factorii care cresc riscul de tromboză?
DeÈ™i tromboza poate surveni ca un eveniment izolat, mai multe circumstanÈ›e È™i condiÈ›ii pot creÈ™te riscul de a dezvolta această afecÈ›iune. În limbajul medical, tendinÈ›a unei persoane de a forma cheaguri de sânge anormal de uÈ™or sau predispoziÈ›ia la tulburări de coagulare poartă denumirea de trombofilie. Factorii ereditari, precum mutaÈ›ia factorului V Leiden sau deficienÈ›a proteinelor C sau S reprezintă importanÈ›i factori de risc pentru trombofilie.
Factorii modificabili care predispun indivizii la tromboză includ:
- sedentarismul (imobilitatea prelungită, fie din cauza unei internări spitaliceÈ™ti, fie din cauza zborurilor lungi sau alte călătorii, poate reduce fluxul sanguin, mai ales în picioare, ceea ce facilitează formarea cheagurilor);
- fumatul (nicotina și alte toxine din tutun pot afecta coagularea și funcția vaselor sanguine, ceea ce crește riscul de tromboză arterială);
- obezitatea (grăsimea abdominală creÈ™te presiunea asupra venelor din abdomen, împiedicând fluxul sanguin să revină eficient de la picioare la inimă).
Alți factori care cresc riscul de tromboză:
- cancerul și chirurgia pentru cancer (unele linii de celule canceroase pot elibera substanțe care promovează formarea trombilor)
- boli autoimune, precum lupusul sau sindromul antifosfolipidic;
- insuficienÈ›a cardiacă (o inimă care nu pompează eficient poate cauza stază sanguină în atriile inimii, unde pot să apară cheaguri care pot migra către alte organe);
- leziuni vasculare (accidentele sau intervenÈ›iile chirurgicale pot leza pereÈ›ii vaselor, creând un teren propice pentru formarea trombilor);
- tratamentele cu contraceptive orale sau terapia de substituție hormonală (pot crește nivelurile de factori de coagulare);
- vârsta înaintată (deÈ™i tromboza poate afecta persoanele de orice vârstă, riscul creÈ™te odată cu înaintarea în vârstă). (1, 3, 4, 5)
Clasificarea trombozei
În funcÈ›ie de locul în care se formează, tromboza poate fi clasificată ca tromboză venoasă sau tromboză arterială. Tromboza venoasă profundă (TVP) se referă la formarea unui cheag în venele profunde, de obicei ale picioarelor, È™i este una dintre cele mai comune forme de tromboză venoasă. Pe de altă parte, tromboza arterială se produce atunci când un cheag blochează o arteră, complicaÈ›iile potenÈ›iale fiind accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. (1, 6)
Diagnostic
Identificarea precoce a trombozei reprezintă un pas crucial în managementul afecÈ›iunii, prevenind complicaÈ›iile È™i îmbunătățind prognosticul. Utilizarea metodelor de diagnostic adecvate È™i adaptate fiecărei situaÈ›ii clinice permite o abordare terapeutică eficientă È™i rapidă. Cu ajutorul unei ecografii Doppler, medicii pot evalua rapid È™i eficient prezenÈ›a cheagurilor în vene, în special în zona extremităților inferioare.
În funcÈ›ie de particularitățile individuale ale pacientului, alte proceduri, precum angiografia, tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot fi folosite pentru identificarea unei tromboze sau a unor probleme care pot creste riscul de tromboză. În general, CT-ul sau RMN-ul sunt utilizate în cazurile complexe sau pentru a detecta embolii pulmonare. (1, 2, 3)
Prevenție
Prevenirea trombozei este esenÈ›ială pentru evitarea complicaÈ›iilor potenÈ›iale. Prin adoptarea unor măsuri preventive adaptate, se poate reduce semnificativ riscul de tromboză. Printre altele, se recomandă promovarea miÈ™cării, în special în contextul imobilității prelungite. PacienÈ›ii spitalizaÈ›i, în special cei postoperator, sunt sfătuiÈ›i să înceapă mobilizarea cât mai curând posibil. Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, practicarea regulată a exerciÈ›iilor fizice, evitarea consumului excesiv de alcool È™i renunÈ›area la fumat sunt măsuri esenÈ›iale pentru menÈ›inerea sănătății vaselor sanguine. (1, 2)
(2) What is Thrombosis? link: https://thrombosis.org/patients/what-is-thrombosis
(3) What is Venous Thromboembolism? link: https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html
(4) Your Guide to Preventing and Treating Blood Clots, link: https://www.ahrq.gov/patients-consumers/prevention/disease/bloodclots.html
(5) Epidemiology and Risk Factors for Venous Thrombosis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2020806
(6) Types of Thrombosis, link: https://www.news-medical.net/health/Types-of-Thrombosis.aspx
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Are cineva informatii despre Tien Hsien Liquid
- Tromboembolism pulmonar - vaccin
- Tromboza la nivelul sinusului sigmund si transvers stang
- Tromboza hemoroidala
- Arcoxia si Novynette
- Tromboza ram venos ochi drept
- Stie cineva va rog de ce mia ramas piciorul rosu dupa tromboza in talpa piciorului ?