Tipuri de anestezie și sedare - indicații și riscuri
Cuvântul anestezie provine din limba greacă, an - fără È™i aisthesis - senzaÈ›ie. Anestezia este o procedură medicală realizată prin agenÈ›i fizici sau chimici de suprimare temporară a sensibilității.
Sedarea este starea de confort fizic și psihic cu reducerea răspunsului la diferiți stimuli, indusă prin mijloace medicamentoase (sedative), fizice (masaj) sau psihologice (autosugestie, hipnoză). (1, 5, 6)
Tipuri de anestezie
Există patru tipuri mari de anestezie:
1. Anestezia locală
Anestezia locală constă în injectarea unui anestezic local la nivelul È›esutului unde urmează să fie realizată intervenÈ›ia chirurgicală care de obicei este de mică amploare, superficială.
Anestezia locală poate fi de contact, prin aplicarea pe tegument sau mucoase a unor substanÈ›e cu efect anestezic local, pentru facilitarea unor intervenÈ›ii precum puncÈ›ia venoasă, arterială sau manevre endoscopice etc. Un alt tip de anestezie locală este cel prin infiltraÈ›ie, care constă în infiltrarea anestezicului local la nivelul zonei dorite. (2, 4, 9)
2. Anestezia regională
Anestezia regională implică anestezierea unei regiuni la nivelul căreia urmează să fie realizată o intervenție invazivă.
Anestezia de nervi periferici constă în abolirea senzaÈ›iilor la nivelul unei regiuni tributare unui nerv periferic sau plex nervos. Acest tip de anestezie este folosit mai ales în cazul intervenÈ›iilor chirurgicale de la nivelul extremității cefalice sau a membrelor. De exemplu, anestezierea regiunii cervicale se realizează prin blocul anestezic al plexului cervical, anestezia pumnului se realizează prin blocul de nerv cubital, radial, median.
Anestezia de conducere (anestezia spinală) blochează transmiterea nervoasă prin infiltrarea anestezicului în imediata apropiere a măduvei spinării, la nivelul spaÈ›iului subarahnoidian (rahianestezia) sau la nivelul spaÈ›iului peridural (anestezia peridurală). Acest tip de anestezie este indicat pentru intervenÈ›iile chirurgicale în regiunea abdominală inferioară, regiunea lombară, regiunea perineală, regiunea fesieră È™i la nivelul membrelor inferioare.
Contraindicațiile anesteziei locale și generale sunt reprezentate de:
- tulburări de coagulare
- infecții la locul puncției
- hematom la locul puncției
- deficite neurologice
- refuzul sau lipsa de cooperare a pacientului
Complicațiile anesteziei locale și regionale sunt reprezentate de:
- complicații sistemice prin administrarea accidentală intravasculară- neurotoxicitate, cardiotoxicitate
- leziuni nervoase prin injectarea anestezicului local în nerv
- hematoame locale (hematomul medular are un risc crescut prin compresiune medulară)
- infecție
- ascensionarea excesivă a blocului anestezic în anestezia spinală cu complicaÈ›ii sistemice precum scăderea debitului cardiac, afectarea perfuziei cerebrale, bradicardie severă, cardio È™i neurotoxicitate a anestezicului.
- lombalgia și cefaleea post puncție durală (1, 2, 4, 7, 8, 9)
3. Anestezia generală
Anestezia generală implică abolirea stării de conÈ™tiență a pacientului, alături de analgezie È™i relaxare musculară. Anestezia generală se realizează cu protezarea funcÈ›iei respiratorii, de obicei prin intubaÈ›ie orotraheală. Anestezia generală este indicată pentru chirurgia abdomenului superior, chirurgia toracică, a capului È™i a gâtului, chirurgia de transplant, intervenÈ›ii chirurgicale pe marile vase sau în situaÈ›iile în care anestezia regională nu poate fi realizată (infecÈ›ii la locul puncÈ›iei, boli sistemice grave, etc.).
Anestezia generală are 3 faze, o faza de inducÈ›ie, una de menÈ›inere È™i o fază de trezire. În faza de inducÈ›ie are loc trecerea de la starea de conÈ™tiență la starea de anestezie, prin administrarea inhalatorie È™i intravenoasă a anestezicelor. Faza de menÈ›inere este cea în care are loc intervenÈ›ia chirurgicală È™i constă în menÈ›inerea adecvată a profunzimii anesteziei, iar faza de trezire este cea în care se opreÈ™te administrarea anestezicelor È™i se recâÈ™tigă starea de conÈ™tiență.
Complicațiile anesteziei generale pot fi:
- Respiratorii - hipoxemie, hipercapnie, aspirație, sindrom de detresă respiratorie acută
- Cardiovasculare- hipotensiune arterială sau hipertesiune arterială, hipovolemie, sindrom de debit cardiac scăzut
- Nervoase - encefalopatia postanoxiă, convulsii
- Renale - oligurie sau anurie, retenție de urina, insuficiență renală acută
- Metabolice- hipertemia malignă
- Alergice - bronhospasm, șoc anafilactic
- Dezechilibre acidobazice, hidroelectrolitice și ale echilibrului fluido-coagulant
Cele mai multe dintre complicaÈ›ii apar în perioada de inducÈ›ie È™i în cursul perioadei de trezire. Cele mai frecvente complicaÈ›ii sunt cele respiratorii È™i cele cardiovasculare. IncidenÈ›a complicaÈ›iilor anestezice a scăzut mult odată cu evoluÈ›ia anesteziei. (2, 3, 4, 5, 6, 7, 9)
4. Sedarea
Sedarea reprezintă creÈ™terea pragului de stimulare a organismului, în diferite grade. Gradul minim de sedare corespunde anxiolizei, gradul moderat al sedării deprimă uÈ™or starea de conÈ™tiență astfel încât pacientul poate răspunde la stimuli verbali È™i tactili, iar funcÈ›ia de ventilaÈ›ie spontană, reflexele căilor respiratorii È™i funcÈ›ia cardiovasculară sunt menÈ›inute. Sedarea profundă deprimă starea de conÈ™tiență, iar pacientul reacÈ›ionează doar la stimuli dureroÈ™i repetaÈ›i È™i respiraÈ›ia spontană este afectată. Disocierea, care poate fi considerată o stare de sedare moderată, apare atunci când se folosesc medicamente din grupul fenciclidinelor, de tipul ketaminei, care produce o deconectare între sistemul talamoneocortical È™i sistemul limbic, astfel încât stimulii dureroÈ™i nu vor mai fi percepuÈ›i. (3, 4, 5, 6)
Medicamente folosite în anesteziologie
1. Anestezice locale
Acestea blochează transmiterea impulsului nervos fără a cauza pierderea stării de conÈ™tiență. Anestezicele locale se împart în amide (Lidocaina, Ropivacaina, Levobupivacaina etc) È™i esteri (Cocaina, Procaina, Benzocaina etc). ConentraÈ›ia È™i doza de administrare depinde de efectul anestezic dorit. Pentru creÈ™terea activității anestezicelor locale se folosesc aditivi precum adrenalina (prelungeÈ™te durata È™i creÈ™te intensitatea blocului), opioidele (cresc calitatea anesteziei), alcalinizarea soluÈ›iei (creÈ™te profunzimea È™i întinderea blocului). (1, 6, 9)2. Sedative È™i anestezice generale
Induc o stare de relaxare È™i calm de diferite grade.- Benzodiazepinele (Midazolam, Lorazepam, Diazepam) - stimulează receptorii benzodiazepinici de la nivelul sistemului nervos central, ce determină inhibiÈ›ia sistemului GABA cu anxioliză È™i sedare. Alte efecte ale benzodiazepinelor includ amnezia È™i acÈ›iunea anticonvulsivantă, neavând efecte analgezice. Cel mai frecvent efect advers este deprimarea respiratorie. La copii aceste droguri pot determina agitaÈ›ie paradoxală la doze mici. Efectele benzodiazepinelor pot fi antagonizate de administrarea Flumazenilului, antagonist competitiv al receptorilor benzodiazepinici ce intră în acÈ›iune în 1-2 minute după administrare intravenoasă.
- Barbituricele (Tiopental) - au efect sedativ potent și efect amnestic, fără efecte analgezice și sunt utilizate de obicei ca medicație de inducție pentru facilitarea intubației orotraheale sau ca medicație adjuvantă analgezicelor pentru facilitarea unor proceduri medicale dureroase. Efectul advers cel mai frecvent este de asemenea deprimarea respiratorie.
- Propofolul- este un sedativ ce intră rapid în acÈ›iune, în mai puÈ›in de 1 minut È™i are efect de scurtă durată, de aproximativ 10 minute, astfel încât este cel mai adesea folosit pentru proceduri dureroase de scurtă durată, precum reducerea unei luxaÈ›ii. Se poate administra È™i în perfuzie continuă cu prelungirea efectelor sedative, fiind un agent foarte bun pentru pacienÈ›ii cu ventilaÈ›ie mecanică.
- Dexmetomidina- este un agonist al receptorilor alfa2-adrenergici cu efecte anxiolotice, sedative și analgezice, fără efecte de deprimare a funcției respiratorii.
- Etomidatul- este folosit ca agent de inducÈ›ie, având avantajul de a menÈ›ine stabilitatea hemodinamică în cursul acesteia.
- Anestezicele inhalatorii- sunt sub formă gazoasă (protoxidul de azot) sau sub formă de lichide volatile (halotan, izofluran, sevofluran, desfluran). Ele pătrund pe cale respiratorie, cu metabolizare minimă. Au efect de hipnoză constantă, analgezie moderată și relaxare musculară minimă. (1, 3, 5, 8, 9)
3. Analgezice
Reduc senzaÈ›ia de durere înainte, în timpul È™i după chirurgie.- Opioizii (Morfină, fentanil, meperidină) - sunt agenÈ›i ce induc analgezie sistemică, un anumit grad de anxioliză È™i sedare uÈ™oară, fără efect amnestic. Se administrează de obicei în asociere cu benzodiazepinele pentru aplificarea efectelor sedative, amnestice È™i anxiolotice. Efectele opioizilor pot fi contracarate prin administrarea de Naloxon, antagonist competitiv al receptorilor opiozi ce intră în acÈ›iune în 2-3 minute după administrarea intravenoasă.
- Analgezicele non-opioide (Ketamina) - Ketamina este un anestezic È™i analgezic disociativ cu o durată scurtă de acÈ›iune. Are avantajul de a menÈ›ine funcÈ›ia respiratorie È™i reflexele căilor respiratorii în timp ce pacientul. Este cel mai folosit sedativ analgezic folosit în pediatrie, însă poate fi folosit de asemenea È™i la adulÈ›i.
4. Miorelaxante
Determină relaxarea musculaturii striate pentru a facilita intubația oro-traheală și intervenția chirurgicală. Există miorelaxante depolarizante (succinilcolina) și nedepolarizante (pancuronium, rocuronium, atracurium, cistatracurium, etc.). (1, 4, 5, 7, 9)2. Types of anaesthesia, ANZCA, link: https://www.anzca.edu.au/documents/types-of-anaesthesia.pdf
3. Joseph D. Tobias and Marc Leder. Procedural sedation: A review of sedative agents, monitoring, and management of complications, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3227310/
4. Types of Anesthesia, link: https://www.uclahealth.org/anes/types-of-anesthesia
5. Sedation, link: https://emedicine.medscape.com/article/809993-overview
6. Sedation and General Anesthesia. Randy P. Prescilla and Keira P. Mason, link: https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=23&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwic0cvX-KLhAhWqtIsKHSBuDjs4FBAWMAJ6BAgCEAI&url=https%3A%2F%2Fwww.springer.com%2Fcda%2Fcontent%2Fdocument%2Fcda_downloaddocument%2F9781461495505-c1.pdf%3FSGWID%3D0-0-45-1461407-p176310734&usg=AOvVaw0Cnpv9V4i4eeR4fCaq9vy6
7. Types of Anesthesia, link: https://www.cvmc.org/our-services/anesthesiology/types-anesthesia
8. Anaesthesia explained, link: https://www.ouh.nhs.uk/patient-guide/leaflets/files/13762Panaesthesia.pdf
9. I. Grigoras. Anestezie si terapie intensiva. Principii de baza. Institutul European, 2007
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Unghie incarnata-Anestezie
- De ce nu ne putem ridica din pat dupa anestezii?
- Anestezie inainte de operatie
- Pe masa de operație am avut convulsii
- Efectele anesteziei
- Multiple anestezii generale pot cauza probleme ?
- Anestezic la nastere
- Anestezie halucinatii