Studiu RMN oferă noi perspective în tratamentul bolii celiace

Boala celiacă, prezentă la aproximativ 1% din populație, implică o reacție imună anormală la glutenul din alimente precum pâinea și pastele. Simptomele includ dureri și balonări abdominale, iar singura terapie standard recunoscută este adoptarea pe viață a unei diete strict lipsite de gluten. Totuși, chiar și cu această intervenție, mulți pacienți continuă să aibă disconfort digestiv și nu își recapătă complet sănătatea tubului digestiv.
Experții de la Școala de Medicină de la Universitatea din Nottingham, alături de colegii de la Institutul Quadram, oferă o perspectivă nouă asupra modului în care boala celiacă afectează funcționarea fiziologică a tractului gastrointestinal și a modului în care dieta fără gluten modifică atât simptomele, cât și ecosistemul microbian din intestin. Cercetarea, cunoscută sub numele de MARCO (MAgnetic Resonance Imaging in COliac disease), a fost publicată în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology.

Studiul MARCO a urmărit o înțelegere mai profundă a mecanismelor prin care boala celiacă și dieta fără gluten influențează atât fiziologia intestinală, cât și microbiomul. S-au recrutat 36 de pacienți nou diagnosticați și 36 de voluntari sănătoși. Toți au fost supuși la investigații cu rezonanță magnetică (IRM) pentru a evalua structura și funcția intestinelor, alături de analize de sânge și probe de scaun pentru caracterizarea profilului microbian. După un an, pacienții care au urmat dieta fără gluten au repetat examinările, la fel și voluntarii sănătoși, care nu au schimbat regimul alimentar.

Rezultatele inițiale au arătat că, la diagnostic, persoanele cu boală celiacă prezentau simptome mai intense, cantități mai mari de lichid în intestinul subțire și un tranzit intestinal încetinit față de persoanele sănătoase. Analiza microbiomului a indicat un dezechilibru, cu o prezență crescută a bacteriilor potențial dăunătoare (precum E.coli), comparativ cu voluntarii fără boală.

După un an de dietă fără gluten, pacienții au înregistrat îmbunătățiri clare: reducerea simptomelor, scăderea cantității de fluid intestinal și accelerarea tranzitului. Cu toate acestea, valorile nu au revenit complet la normal, sugerând că chiar și după eliminarea glutenului, intestinele nu își recuperează în totalitate funcția inițială într-un timp atât de scurt. În plus, adaptarea dietei a avut un impact mixt asupra microbiomului: în timp ce simptomele s-au ameliorat, s-a observat și o reducere a unor bacterii considerate benefice, cum ar fi Bifidobacteriile. Acest lucru poate fi explicat prin modificările nutriționale aduse de dieta fără gluten - reducerea aportului de amidon și nutrienți din grâu alterează echilibrul microbian intestinal.

Un aspect semnificativ al studiului este corelarea clară dintre datele imagistice și analiza microbiomului. Observarea faptului că schimbările fiziologice intestinale (precum modul de tranzit și volumul fluidului intestinal) sunt strâns legate de modificările compoziției bacteriene indică existența unor mecanisme complexe de interacțiune între dieta, funcția gastrointestinală și microbii rezidenți. Această constatare deschide calea spre o nouă direcție terapeutică: introducerea prebioticelor sau altor intervenții menite să restabilească un echilibru microbian sănătos, reducând potențialul impact negativ al dietei fără gluten asupra microbiomului.

Prin abordarea simultană a funcționalității intestinale, a microbiomului și a rezultatelor clinice, studiul MARCO creează o înțelegere mai integrată a bolii celiace. Rezultatele oferă indicii valoroase pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice mai cuprinzătoare, care să depășească simpla eliminare a glutenului și să vizeze și restabilirea echilibrului microbian și a funcției intestinului. Astfel, pe termen lung, aceste descoperiri pot duce la intervenții personalizate care să amelioreze simptomele, să refacă mai eficient sănătatea tubului digestiv și să îmbunătățească calitatea vieții persoanelor cu boală celiacă.

sursa: News Medical