Stresul cronic poate crește riscul de accident vascular cerebral pentru femeile mai tinere

Un studiu multicentric de tip caz-control, parte a proiectului SECRETO (Searching for Explanations for Cryptogenic Stroke in the Young: Revealing the Etiology, Triggers, and Outcome), a investigat relația dintre stresul perceput și accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic criptogenic la adulți cu vârste între 18 și 49 de ani. Rezultatele au evidențiat faptul că tinerii pacienți cu AVC ischemic criptogenic și-au evaluat nivelul de stres mai ridicat față de persoanele sănătoase de aceeași vârstă și sex, chiar și după ajustarea pentru diverși factori de risc cardiovascular (hipertensiune, obezitate, fumat etc.). Diferențe notabile au apărut în special în rândul femeilor și în subgrupul cu vârsta <40 ani.

Context și obiective

Incidență în creștere a AVC ischemic la adulți tineri

În ultimul deceniu, studii multiple raportează o creștere a AVC la persoanele sub 50 de ani, mai ales în paralel cu apariția unor factori de risc tradiționali (hipertensiune, fumat, diabet, hipercolesterolemie). Totuși, o parte dintre aceste cazuri de AVC ischemic rămân „criptogenice”, fără o cauză clară, ceea ce sugerează implicarea altor factori nebine-d documentați.

Rolul stresului

Deși factorii comportamentali („stres zilnic, viață profesională și familială încărcată”) pot fi asociați cu evenimente cardiovasculare, există relativ puține date în rândul tinerilor cu AVC criptogenic. În cercetări anterioare, stresul perceput a fost asociat cu un risc de AVC crescut, în special la subgrupurile de pacienți fără factori vasculari clasici.

Obiectiv SECRETO

Să evalueze strict pacienții cu AVC ischemic criptogenic, folosind o metodologie riguroasă, pentru a explora dacă stresul perceput reprezintă un factor de risc independent pentru această categorie de AVC la adulții tineri. De asemenea, să identifice diferențe în funcție de sex și de subgrupe de vârstă (18–39 ani și 40–49 ani).

Metodologie

Designul studiului

• Tip: Caz-control multicentric, la 19 centre europene.
• Populație: 426 de pacienți (tineri, 18–49 ani) cu AVC ischemic confirmat imagistic și clasificat drept „criptogenic”, și 426 controale sănătoase potrivite după sex și vârstă (±5 ani).
• Protocol de diagnostic: toți pacienții au efectuat investigații standard (IRM cerebral, angiografie cervico-cerebrală, monitorizare EKG 24h, ecocardio-cardiografie, screening pentru trombofilii, test cu microbule TCD la nevoie etc.). Definirea AVC criptogenic s-a realizat cu ajutorul clasificării A-S-C-O (absența unei surse certe sau cauza doar posibilă).

Evaluarea stresului perceput

• S-a folosit o versiune modificată a Perceived Stress Scale (PSS, 10 itemi), care măsoară auto-raportat nivelul de stres din ultima lună.
• PSS categorii: 0–13 (stres redus), 14–26 (stres moderat), 27–40 (stres ridicat).
• Suplimentar, s-a aplicat un set de 3 întrebări scurte pentru stres la locul de muncă, în familie și financiar în ultimele 12 luni. De exemplu, s-a înregistrat durata (perioade scurte, mai multe perioade, permanent) și severitatea (mică, moderată, severă).
• Pentru pacienți, evaluarea a fost retrospective (au completat chestionarele după AVC, raportând la starea din luna precedentă evenimentului).

Colectarea altor factori de risc

• Factorii de risc vascular consacrați (HTA, diabet, consum curent de tutun, obezitate, alcool, sedentarism, dietă nesănătoasă, depresie, migrenă cu aură etc.) au fost documentați prin interviuri standardizate și dosare medicale.
• Parametrii socio-demografici (vârstă, nivel de educație, etc.) și date clinice (gravitate AVC prin NIHSS) au fost înregistrați.

Analize statistice

• Comparații inițiale între cazuri vs. controale cu testele adecvate perechii (McNemar pentru variabile binare, Wilcoxon, t test pereche).
• Modele de regresie logistică condiționată pentru a estima OR (raportul de șanse) de AVC criptogenic asociat cu stresul, ajustând pentru vârstă, educație și apoi pentru factori vasculari tradiționali și migrenă cu aură.
• Analize separate pe subgrupe: sex (femei/bărbați) și vârste 18–39 vs. 40–49 ani.
• Sensibilitate: excluderea controalelor recrutați din personalul spitalului pentru a vedea dacă efectul se menține când sunt incluse doar controale populare.

Rezultate

Caracteristicile generale

• Vârsta mediană pacienți: 41 ani (IQR 34–46), 48% femei. Scor NIHSS median la internare: 2, majoritatea AVC-urilor fiind ușoare.
• Comparativ cu controalele, pacienții:

• Au avut o prevalență mai mare a HTA, fumatului, obezității abdominale, sedentarismului, depresiei, dietei nesănătoase și migrenei cu aură.  
• Au prezentat un scor PSS semnificativ mai ridicat (medie 13 vs. 10) și mai frecvent stres perceput moderat/înalt.

Diferențe pe sexe

La femei, au fost identificate:  

• Mai multe comorbidități precum dietă nesănătoasă, fumat, hipertensiune, obezitate și MA.
• Stres perceput (PSS) semnificativ mai mare față de femeile control, inclusiv stres moderat/înalt (57.6% vs. 41.4%).
• În modelele complet ajustate, asociația dintre stresul moderat și riscul de AVC criptogenic rămâne semnificativă.

La bărbați:  

• Factorii de risc au inclus abuz de alcool, obezitate și fumatul curent.
• Scor PSS a fost și la ei mai mare decât la controale, dar asociația nu a rămas semnificativă după ajustarea completă, deși exista o tendință.

Diferențe pe grupe de vârstă

• 18–39 ani: pacienții au avut scor PSS mai înalt (13 vs. 10), diferențele în stresul moderat/ridicat, stres la domiciliu și financiar fiind accentuate. În modelele complet ajustate, scorul PSS ca variabilă continuă a rămas semnificativ asociat cu AVC criptogenic.
• 40–49 ani: persista inițial o legătură, dar în modelul complet ajustat semnificația nu a mai fost menținută.

Sensibilitatea

Folosind doar controale din populație, asociația rămâne robustă în rândul populației generale și la femei. Mai puțin evidentă la bărbați, consistent cu analiza principală.

Discuții și interpretări

Rolul stresului în AVC criptogenic la adulții tineri

• Stresul perceput crescut a fost puternic asociat cu AVC criptogenic la tineri, independent de factorii vasculari majori.
• Mecanisme posibile: stresul cronic favorizează inflamația, hipercoagulabilitatea și disfuncția endotelială, iar stresul acut poate fi un declanșator prin creșteri tranzitorii de TA și vasospasm.

Discrepanțe sex

La femei, asociația este mai puternică, chiar după controlul factorilor de risc. Bărbații cu AVC criptogenic au recunoscut un nivel mai scăzut de stres post-eveniment, iar asociația nu a rămas după ajustare. Este posibil să fie influențate de modul de raportare a stresului (bărbații pot sub-raporta).

Diferențe vârstă

La persoanele sub 40 ani, stresul perceput (PSS) a fost un predictor mai consistent față de cei de 40–49 ani, sugerând că la vârste mai tinere, stresul ar putea juca un rol mai pronunțat în etiologia AVC-ului criptogenic.

Implicații clinice și pentru cercetare

• Identificarea și gestionarea stresului perceput pot fi integrate în strategii de prevenție la tinerii cu risc de AVC, mai ales dacă nu au factori de risc vasculari majorați.
• Este necesară o înțelegere mai profundă a mecanismelor biologice ce leagă stresul de reacția procoagulantă și leziunile vasculare.
• Rezultatele pot fi utile în personalizarea consilierii și intervențiilor de sănătate mintală la pacienții tineri cu AVC criptogenic.

Limitări

• Posibilă biased prin evaluarea retrospectivă a stresului după un eveniment acut.
• Pacienții cu AVC mai sever pot fi subreprezentați.
• Recrutarea de controale parțial din personal spitalicesc poate duce la subestimarea stresului la controale. Cu toate acestea, analiza de sensibilitate cu controale populaționale confirmă rezultatele.
• Fără date despre stresul din copilărie și evoluții pe termen lung (reclasificare a etiologiei, ex. detecție tardivă de aritmii).

Concluzii

• Într-o mare investigație multicentrică, stresul perceput la adulți tineri este independent asociat cu AVC ischemic criptogenic, în special la femei și la subgrupul <40 ani. Efectul persistă chiar după ajustarea pentru factorii de risc vasculari tradiționali.
• Gestionarea stresului și consilierea psihologică pot fi integrate în prevenția AVC la populațiile tinere la risc și pot contribui la explicarea unei părți din cazurile de AVC fără cauză cunoscută.

Stresul perceput se leagă de un risc crescut de AVC criptogenic la tineri, în special în rândul femeilor și indivizilor sub 40 de ani, oferind un potențial nou punct de intervenție în practica preventivă și cercetarea viitoare.