Cum străvechile instincte de supraviețuire modelează luptele moderne pentru putere

Profesorul Jorge A. Colombo, medic și cercetător cu experiență în neuroștiințe, antropologie și științe comportamentale, propune o viziune nouă asupra felului în care instinctele de supraviețuire moștenite din preistorie influențează puternic societatea actuală. Lucrarea sa pleacă de la premisa că dominarea și agresivitatea - inițial necesare pentru supraviețuirea strămoșilor noștri - se regăsesc încă în comportamentul politic, social și economic. Într-o lume aflată în plină transformare și polarizare, el insistă că fără un efort conștient de a ne recunoaște și contracara instinctele primitive, vom perpetua inegalitățile și conflictele care au jalonat istoria umanității.

Viziunea evolutivă

O idee centrală este că transformarea speciei umane dintr-o pradă vulnerabilă într-un prădător universal a modelat profund organizarea creierului uman. Comportamente de bază - precum lupta, fuga, apărarea teritoriului, hrănirea și reproducerea - s-au înscris în circuitul neural fundamental (localizat mai ales în zonele bazale ale creierului). Deși, odată cu dezvoltarea cortexului și neuroplasticitatea, omul a dobândit capacități superioare - gândire abstractă, creativitate, limbaj complex -, aceste mecanisme de bază nu au dispărut, ci s-au „camuflat” în diverse forme de manifestare socială, religioasă sau culturală.

Dominanța și structurile de putere

Profesorul Colombo consideră că dominarea - un produs direct al setului nostru vechi de impulsuri - se manifestă în moduri variate, de la presiune militară și represiune financiară în sfera politică, la sistemele educaționale ce pot condiționa gândirea prin diverse forme de pedeapsă ori propagandă. În plan social, inegalitățile economice, privilegiile de clasă și accesul inegal la resurse sunt alimentate de aceleași mecanisme comportamentale răspunzătoare în trecut de competiția pentru resurse și supraviețuire.

Efectele asupra mediului și asupra ordinii globale

Ca specie „dominantă”, societatea umană a exploatat excesiv mediul înconjurător, a dezvoltat arme de distrugere în masă și a creat sisteme de consum care adâncesc polarizarea între grupuri. Rezultatul este înmulțirea conflictelor, accentuarea sărăciei și marginalizării, privarea unor largi segmente de populație de servicii medicale și educaționale de bază. În plus, tehnologii emergente precum inteligența artificială pot lărgi decalajele dintre cei care au acces la noile instrumente și cei care rămân fără resurse pentru a ține pasul.

Nevoia de intervenție conștientă

Pentru a contracara efectele persistente ale acestor instincte în epoca modernă, profesorul Colombo pledează pentru:

• Educație universală care să se concentreze pe valori comune și pe întelegerea originii biologice a violenței și dominanței.  
• Politici și inițiative globale orientate spre reducerea inegalităților, protecția mediului și promovarea cooperării între națiuni și culturi.  
• Recunoașterea deschisă a comportamentelor primitive care se ascund sub aparențe religioase sau ideologice, spre a depăși contradicțiile și conflictele generate de ele.

Pe scurt, teoria lui Colombo atrage atenția că, în pofida progresului tehnologic și cultural, rămânem puternic ancorați în instinctele arhaice care ne-au definit evoluția. Fără o asumare explicită a acestei moșteniri biologice și fără a crea modele de educație și politici globale mai echitabile, riscăm să repetăm aceleași tipare violente și să amplificăm crizele sociale și ecologice. În viziunea sa, adevărata schimbare necesită atât conștientizarea resorturilor noastre primare, cât și efortul colectiv de a dezvolta o civilizație care să onoreze nevoile tuturor și să protejeze planeta pe termen lung.