Stimularea cardiacă cu auto-ajustare poate ajuta la reducerea simptomelor bolii Parkinson

Un studiul finanțat de National Institutes of Health a evaluat eficacitatea stimulării cerebrale profunde adaptative (aDBS), o îmbunătățire a terapiei tradiționale pentru boala Parkinson. În cadrul acestei cercetări, aDBS a fost testată pentru controlul simptomelor persistente ale bolii Parkinson, reușind să ofere o ameliorare semnificativă a simptomelor comparativ cu stimularea cerebrală profundă convențională (DBS).
În timp ce stimularea cerebrală profundă tradițională oferă un nivel constant de stimulare, putând genera efecte secundare nedorite, aDBS ajustează stimularea în timp real, bazându-se pe activitatea cerebrală înregistrată și pe algoritmi de învățare automată. Această abordare permite adaptarea tratamentului la nevoile fluctuante ale pacientului.

Studiul a implicat patru participanți, care au raportat îmbunătățiri de aproximativ 50% ale simptomelor cele mai deranjante sub tratamentul aDBS, comparativ cu stimularea cerebrală profundă convențională. Majoritatea participanților au putut chiar să identifice corect momentele în care erau sub influența terapiei aDBS, datorită reducerii mai accentuate a simptomelor.

Această cercetare se înscrie într-un efort de mai mulți ani de la University of California, San Francisco, care a inclus dezvoltarea inițială a sistemului aDBS și utilizarea acestuia în condiții de viață cotidiană pentru a ajusta tratamentul. Un obstacol identificat a fost necesitatea recalibrării algoritmului datorită modificărilor activității cerebrale induse de tratamentul DBS convențional. Aceasta a necesitat o abordare computațională pentru identificarea unui nou semnal cerebral relevant pentru controlul aDBS.

Pe lângă potențialul de a ameliora simptomele bolii Parkinson, aDBS ar putea optimiza și gestionarea tratamentului cu levodopa, stabilizând fluctuațiile concentrațiilor medicamentului. Cu toate acestea, implementarea pe scară largă a aDBS rămâne limitată de necesitatea unei configurări inițiale complexe și a intervențiilor periodice pentru ajustări fine, ceea ce necesită expertiză medicală avansată.

În concluzie, rezultatele studiului subliniază progresele semnificative în dezvoltarea unui sistem de stimulare cerebrală profundă adaptativă, care ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților cu Parkinson, deși sunt necesare mai multe cercetări și optimizări pentru a depăși provocările actuale în aplicarea clinică a acestei terapii.

sursa: Science Daily
foto: NIH/National Institute of Neurological Disorders and Stroke News