Cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului rezultată din analize comportamentale, neuroimagistice, biochimice și genetice

Cercetătorii au identificat subtipurile dietetice și au ales-o pe cea mai potrivită pentru funcțiile cognitive și sănătatea mintală, pe baza analizelor neuroimagistice, comportamentale, biochimice și genetice. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature Mental Health.
Cele patru subtipuri dietetice distincte au fost: fără amidon, vegetarian, bogat în proteine și sărac în fibre, și echilibrat. Analizând datele obținute de la participanții la UK Biobank, cercetătorii au descoperit că indivizii cu o dietă echilibrată prezentau funcții cognitive și o sănătate mentală superioare în comparație cu celelalte subtipuri. Studiul subliniază importanța alimentației în influențarea sănătății mintale și cognitive, evidențiind cum modelele dietetice pot afecta structura și funcția cerebrală, microbiomul intestinal și biomarkerii moleculari. În special, dietele nesănătoase, cum ar fi modelul occidental, sunt asociate cu riscuri mai mari de depresie și alte condiții psihiatrice, în timp ce dieta mediteraneană este legată de o sănătate cerebrală mai bună și un risc redus de boli neurodegenerative.

Prin utilizarea metodelor bazate pe date pentru a identifica tiparele alimentare și asocierea lor cu sănătatea creierului, studiul a inclus 181.990 de participanți care au completat un chestionar privind preferințele alimentare. Analiza a relevat patru subtipuri dietetice, dintre care tiparul echilibrat a fost asociat cu cele mai scăzute măsuri ale problemelor de sănătate mintală și cele mai înalte scoruri pentru bunăstarea generală și funcțiile cognitive.

Rezultatele indică faptul că o dietă echilibrată poate contribui la îmbunătățirea sănătății și cogniției creierului, în timp ce alte subtipuri dietetice pot fi asociate cu probleme de sănătate mintală și diferențe neurologice, cum ar fi volumele reduse de materie cenușie în anumite regiuni cerebrale. De asemenea, studiul a identificat gene și polimorfisme ale nucleotidelor simple asociate cu diferite subtipuri dietetice, sugerând că preferințele alimentare pot avea o bază genetică și pot influența procesele biologice legate de sănătatea mintală și cogniția.

Această cercetare oferă perspective inovatoare asupra relației complexe dintre preferințele alimentare și sănătatea creierului, subliniind potențialul intervențiilor țintite și al practicilor educaționale pentru promovarea sănătății generale. Cu toate acestea, studiul are limitări, inclusiv dependența de date privind preferințele alimentare în locul consumului real, potențialul bias de selecție în eșantionul UK Biobank și considerarea incompletă a componentelor dietetice cheie.

În concluzie, descoperirile evidențiază impactul semnificativ al modelelor dietetice asupra sănătății mintale și cognitive, subliniind necesitatea educației alimentare de la o vârstă fragedă pentru promovarea sănătății creierului pe termen lung. Cercetările viitoare sunt încurajate să exploreze asocierile pe termen lung între modelele dietetice și sănătatea creierului în diferite grupuri de vârstă.

sursa: News Medical