Starea de leșin - cauze, cum o recunoști, sfaturi, tratament

Leșinul reprezintă o stare patologică des întâlnită în populația generală, întrucât fiecare dintre noi am experimentat-o cel puțin o dată în viață. De asemenea, starea de leșin constituie o cauză relativ frecventă de prezentare către serviciile medicale de urgență care poate surveni fie la pacienții cunoscuți cu diferite afecțiuni medicale, fie la persoanele complet sănătoase. Scopul acestui articol este de a explica motivele medicale din spatele stării de leșin, măsurile de prim ajutor necesare, precum și principalele modalități terapeutice.

Ce este starea de leșin?

Leșinul este definit drept pierderea stării de conștiență pentru o perioadă scurtă de timp, însoțită de modificarea tonusului postural care conduce la inabilitatea pacientului de a își menține poziția corporală. Cauzele din spatele stării de leșin sunt multiple, însă toate conduc în final la scăderea bruscă a tensiunii arteriale, fenomen ce va determina reducerea presiunii de perfuzie cerebrală.

Din punct de vedere medical, această reducere presională poate fi de cauză cardiacă, fiind implicată funcția de pompă a inimii sau de natură vasculară, la bază aflându-se alterarea vaselor de sânge. Printre cele mai frecvente cauze ale leșinului putem enumera:

• Hipoglicemia: apare fie în cazul pacienților diabetici, fie la persoanele sănătoase care nu se alimentează corespunzător nevoilor organismului;
• Tulburările de ritm cardiac: afectează capacitatea inimii de a pompa sânge oxigenat către creier;
• Anemia: determină alterarea capacității de transport a oxigenului de către globulele roșii din sânge atât în condiții normale, cât și în situații de efort fizic;
• Starea de hiperventilație: specifică anxietății sau altor stări emoționale determină eliminarea unei cantități crescute de oxigen pe cale respiratorie;
• Afecțiunile neurologice: epilepsia sau accidentele vasculare cerebrale de diverse cauze influențează în mod negativ perfuzia cerebrală;
• Efortul fizic: reprezentat fie de activități sportive în cazul persoanelor sănătoase, fie de acte precum urinarea, defecația sau tusea întreprinse de persoanele care suferă de diverse afecțiuni medicale;
• Căldura excesivă: în combinație cu deshidratarea va determina redirecționarea sângelui din vasele mari către vasele superficiale din piele;
• Medicamentele: agenții hipotensori, opioidele, medicația antipsihotică sau antihistaminiceă pot cauza hipotensiune ca efect advers.

Deși starea de leșin prezintă multe cauze asociate cu diverse afecțiuni medicale, aceasta poate afecta de multe ori și persoanele sănătoase. În mod fiziologic, pentru a menține constante valorile presiunii arteriale, vasele de sânge își adaptează în mod reflex calibrul în funcție de necesitățile organismului. De exemplu, în momentul trecerii din clinostatism în ortostatism (ridicarea în picioare) are loc contracția mușchilor aflați în pereții vaselor de sânge pentru a contracara efectul gravitației și a menține aportul optim de sânge către creier. Astfel se explică starea neplăcută pe care unele persoane o experimentează în momentul ridicării în picioare în mod brusc. La polul opus se află situațiile plecum temperaturile ridicate, deshidratarea, stresul sau disconfortul psihic care vor determina vasodilatație cu scăderea consecutivă a tensiunii arteriale. (1), (2), (3)

Cum recunoaștem semnele stării de leșin?

Simptomatologia premergătoare instituirii leșinului poartă denumirea medicală de presincopă, iar recunoaștrea sa de către persoanele care experimentează în mod frecvent această stare, precum și de către populația generală este deosebit de importantă pentru prevenția unor situații care pot pune în pericol sănătatea eventualilor pacienți. Presincopa este o entitate facil de recunoscut prin prisma semnelor specifice reprezentate de:

• Senzație de amețeală;
• Dificultăți în menținerea echilibrului;
• Stare de slăbiciune accentuată;
• Paloarea facială cu posibilitate de evoluție spre cianoză;
• Transpirații reci și abundente în special la nivelul feței;
• Senzație de greață;
• Palpitații;
• Tulburări vizuale precum pete pe câmpul vizual, vedere încețoșată etc.;
• Zgomote în urechi de tipul țiuitului;
• Modificarea ritmului respirator;
• Stare de neliniște sau anxietate;
• Pierderea controlului voluntar al musculaturii;
• Durere de cap.

Toate aceste simptome se instalează în mod brusc, de obicei în timpul sau după realizarea unor activități solicitante și pot evolua către două posibilități: fie pierderea stării de conștiență și instalarea leșinului propriu-zis, fie remiterea simptomatologiei și recăpătarea stării anterioare. Este de reținut însă că ambele scenarii se instalează cu rapiditate, motiv pentru care o stare prelungită de leșin sau pierderea conștienței pe o perioadă lungă sunt semne de alarmă care pot ascunde alte afecțiuni. (2), (3)

Care sunt posibilitățile de tratament ale stării de leșin?

Tratamentul propriu-zis al stării de leșin este reprezentat de măsurile de prin ajutor care vor ajuta pacientul să revină la starea inițială, întrucât simptomele premergătoare leșinului se corectează în mod spontan în condițiile unei conduite adecvate. Prin urmare, următoarele măsuri terapeutice au rolul de a preveni apariția altor episoade similare prin corectarea variațiilor tensiunii arteriale și respectiv a afecțiunilor vaselor de sânge:

• Creșterea aportului de sodiu din dietă și sporirea consumului de lichide;
• Evitarea exceselor în ceea ce privește consumul de cafea sau băuturi alcoolice;
• Ajustarea medicației antihipertensive;
• Purtarea ciorapilor medicinali care facilitează întoarcerea sângelui venos către inimă;
• Corectarea pe cale medicamentoasă a hipotensiunii arteriale cu preparate precum Midodrin sau Fludrocortizon;
• Eliminarea sau modificarea dozei medicamentelor ce prezintă ca efect advers hipotensiunea arterială;
• Terapia tulburărilor de ritm cardiac cu ajutorul dispozitivelor de tip pacemaker sau defibrilator implantabil;
• Evitarea activităților care determină starea de leșin precum ridicatul în picioare în manieră bruscă, ieșitul din casă în zilele caniculare, frecventarea saunelor sau efortul fizic excesiv. (2), (4)

Cum putem oferi ajutor persoanelor aflate în pragul leșinului?

Măsurile de prim ajutor pentru persoanele aflate în stare de leșin sunt deosebit de importante întrucât sunt facil de realizat, nu necesită pregătire medicală și pot fi aplicate de persoane de toate vârstele. De asemenea, pentru pacientul în cauză, aceste măsuri simple pot face diferența între recuperarea imediată a stări generale și multitudinea de evenimente traumatice care pot avea loc în cazul pierderii stării de conștiență. Prin urmare, în cazul în care vă aflați în proximitatea unei persoane aflate în pragul leșinului este important să aplicați următoarele măsuri:

• Ajutați persoana să se întindă și eventual oferiți-i sprijin cu ajutorul corpului dumneavoastră;
• Atrageți atenția persoanelor din jur și cereți ajutorul acestora;
• Ridicați membrele inferioare ale pacientului susținându-le cu ajutorul unui scaun, a unor perne sau mențineți-le ridicate cu ajutorul mâinilor dumneavoastră;
• Comunicați în permanență cu pacientul, puneți-i întrebări despre starea sa și acordați atenție asupra modificării acesteia;
• Verificați prezența unor eventuale mărci traumatice pe corpul pacientului (zgârieturi, vânătăi, umflături etc.);
• Întrebați persoana dacă se cunoaște cu vreo afecțiune care îi poate provoca leșinul și dacă este cazul, ajutați-o să își administreze medicația;
• În momentul în care pacientul declară că se simte mai bine, ajutați-l să se ridice treptat în șezut, poziție pe care va mai menține câteva minute, îl puteți sprijini pentru a se ridica în picioare. (5), (6)

Sfaturi pentru pacienți

• În cazul în care sunteți singur și simțiti apariția stării de leșin, întindeți-vă imediat în cel mai apropiat loc.
• Poziționați-vă în apropierea unei ferestre deschise, întrucât aerul curat vă poate ajuta să vă reveniți.
• Dacă aveți posibilitatea ridicați picioarele sau îndoiți genunchii în timp ce mențineți picioarele pe podea.
• Dacă nu vă puteți întinde, poziționați-vă capul cât mai jos față de planul corpului, de exemplu puneți-l pe genunchi.
• Realizați contracții repetitive ale muschilor precum încleștarea pumnilor, încrucișarea picioarelor și strângerea coapselor pentru a facilita întoarcerea sângelui către creier.
• Păstrați-vă calmul și realizați respirații ample. (2), (3)